Patru suspecți din dosarul pacienților chinuiți în cămine au fost arestați. Ceilalți 20 sunt în continuare anchetați pentru că ar fi supus unor abuzuri groaznice zeci de oameni, în loc să îi îngrijească.
Mărturie stau inregistrări audio făcute de procurorii DIICOT. Revoltător este că autoritățile știau de ani de zile de situație. Au intervenit însă abia acum pentru că, susțin ele, au avut nevoie de mult timp pentru a strânge probe suficiente.
Rămâne însă întrebarea dacă viața unor oameni este mai presus de mersul unei anchete.
Patru suspecți au fost arestați preventiv, iar alți 11 au fost plasați în arest la domiciliu.Ceilalți sunt cercetați sub control judiciar sau nu s-a luat nicio măsură împotriva lor.
Anchetatorii au adus în fața judecătorilor probe care arată cum erau tratate persoanele internate în cele trei centre de îngrijire din județul Ilfov. Beneficiarii erau puși să muncească în cămine, în condiții aproape de sclavie, iar munca nu era plătită.
Anchetatorii au strâns și declarații ale unor martori care arată abuzurile asupra celor internați în centre.
Martor: “Atât Alina cât și Sandu erau agresivi cu beneficiarii, pot relata cum Alina i-a dat o palmă lui Andrei care furase o clătită și aceasta l-a urmărit pe Andrei și țipa la el. Sandu umilea pacienții prin organizarea unor activități destul de violente pe care el le considera jocuri, respectiv că îi lovea peste mâini”.
Pe masa magistraților au apărut și înregistrări ale unor convorbri telefonice cara probează bătăile și umilințele la care oamenii erau supuși.
Una dintre angajate a constatat că o femeie căreia trebuia să îi facă baie avea urme de lovituri pe spate.
Unul dintre cele trei centre de îngrijire a persoanelor cu dizabilități percheziționate era condus de un fost polițist judiciar la IPJ Ilfov. Ovidiu Dumitra se ocupă de Casa Cora din Voluntari, Ilfov.
Căminele „Armonia” și „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, aflate tot în Ilfov, erau conduse de Ștefan Godei. Ororile la care au fost supuși bătrânii și tinerii cu deficiențe de gândire au fost expuse pe larg la începutul anului într-un reportaj al jurnaliștilor de la Centrul de Investigații Media.
În urma reacțiilor stârnite de fotografiile în care bătrâni neîngrijiți, flămânzi, netratați zăceau în urină și în propriile fecale cu răni pe corp, poliția s-a sesizat și a pornit o anchetă. Într-un final, 98 de oameni, cei mai mulți bătrâni, au fost salvați din aceste azile. Jumătate dintre ei au fost cazați la alte centre de îngrijire, iar șase au rămas internați.
Uluitor este că autoritățile știau de mult de aceste azile. O reacție halucinantă a avut, de altfel, chiar noul Ministru de Interne, Cătălin Predoiu. Acesta a recunoscut că ancheta a durat câțiva ani, perioadă în care mulți dintre bătrânii maltratați s-au stins.
Cătălin Predoiu, Ministrul Afacerilor Interne: „Un astfel de probatoriu nu este ușor de strâns. O intervenție a polițiștilor înainte de a strânge suficient probatoriu care să asigure o inculpare cu succes, poate să ducă la compormiterea cazului. Mereu este această tensiune între nevoia de a intreveni mai rapid, dar în același timp și de a asigura toate probele astfel încât mai târziu dosarul să nu se prăbușească din punct de vedere juridic în intanță.”
Activiști din diverse ONG-uri care monitorizează aceste centre susțin că, pentru un singur bolnav, patronii primeau de la stat în jur de 83.000 de lei anual, adică cel puțin 7.000 de lei lunar – bani de care fiecare bolnav trebuia să primească tratament, scutece și servicii de îngrijire sau igienă personală.
Georgiana Pascu, manager Centrul de Resurse Juridice: „Am întâlnit persoane private de libertate. Toți aveau un aspect neîngrijit, erau slabi s-au plâns că le este foame, s-au plâns că nu știu cum au ajuns acolo și ăsta este cel mai grav aspect . povesteau că au fost urcați în mașini și s-au trezit pur și simplu în aceste locuri. Alții au spus că ar vrea să se plângă să sune dar nu știu cum să facă pentru că nu au telefon și acces la internet.”
În astfel de centre ajung în general persoane vulnerabile, care nu mai au pe nimeni – tineri cu deficiențe care au crescut în centre de plasament sau bătrâni bolnavi, fără rude, internați în spitale o lungă perioada de timp, apoi mutați în azile. Puțini sunt cei care au familie, care însă – din diverse motive – nu poate avea grija de ei.
sursa: stirileprotv.ro
