O româncă din Gorj, care de ani buni lucrează ca badantă în Italia, a ajuns să fie condamnată la plata sumei de 44.300 de euro către ANAF, drept impozit pentru venituri neidentificate.
Cazul a fost adus în atenția publicului de avocatul Gheorghe Piperea.
Mai mult de atât, acesta pune sub semnul întrebării modalitățile prin care ANAF a accesat datele bancare ale femeii, precum și aplicarea legislației fiscale.
ANAF i-a la verificat veniturile românilor din străinătate
Femeia a fost identificată cu inițialele B. L. Ea a lucrat ca îngrijitoare de bătrâni în Italia – badantă – timp de câțiva ani.
Între timp, a fost supusă unui control fiscal riguros de către ANAF, iar la final inspectorii fiscali au obligat-o să plătească impozite în valoare de 125.156 lei pentru anul 2018, respectiv 96.680 lei pentru anul 2019.
Astfel, suma totală pe care femeia trebuie să o plătească Fiscului român trece de 44.300 de euro. Banii ar reprezenta impozite pentru venituri considerate neidentificate de către autorități, scrie pandurul.ro.
Pare-se că sumele au fost aduse în țară în numerar și apoi depuse la bancă.
În timpul controlului derulat de ANAF, gorjeanca a prezentat două contracte de împrumut cu fiul său și a declarat trei vânzări de bunuri în Italia. Dar Fiscul insistă că tranzacțiile nu au fost efectuate prin transfer bancar, ci în numerar. Ulterior, românca a depus banii obținuți într-o bancă din România.
Reglementarea europeană din 2005 limitează la 10.000 de euro suma în numerar ce poate fi adusă pe teritoriul unui stat membru UE fără a fi declarată autorităților.
Gheorghe Pipera întreabă cum a avut acces ANAF la datele fiscale
O problemă interesantă a fost ridicată de avocatul Gheorghe Piperea, care a exprimat îngrijorări cu privire la modul în care ANAF a obținut informațiile despre tranzacțiile femeii respective.
Reputatul avocat din București susține că aceste informații ar putea proveni din bazele de date ale ANAF, prin protocoale de colaborare și schimburi de informații cu terți, sau în urma solicitărilor de informații către terți.
De asemenea, Piperea insistă asupra importanței protejării datelor cu caracter personal. În cazul de față, el a pus la îndoială respectarea acestui principiu esențial.
