Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR), care reunește principalii producători din România, își exprimă îngrijorarea față de noile măsuri fiscale propuse de Guvern, ce vizează din nou industria băuturilor răcoritoare. Reprezentanții industriei atrag atenția asupra lipsei de dialog din partea autorităților și asupra impactului negativ profund pe care aceste decizii îl au asupra economiei, cetățenilor și sectorului vizat.
Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR), care reunește cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din România, își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la modalitatea lipsită de dialog în care Guvernul României a înțeles să comunice pachetul de măsuri fiscale conținând propuneri cu un impact profund la nivelul cetățenilor, economiei și, nu în ultimul rând, al industriei de profil.
ANBR denunță taxarea repetată a băuturilor răcoritoare
Propusa creștere a accizei nearmonizate la produsele cu conținut de zahăr, fără consultare și fără să țină cont de studiile de impact furnizate de industrie, ne face să considerăm că, din nou, se recurge la măsuri pompieristice, lipsite de fundament economic și care penalizează un sector ce contribuie corect și substanțial la bugetul de stat.
Același sector economic a fost afectat grav în anii 2023-2024 de două măsuri fiscale consecutive:
creșterea TVA de la 9% la 19%,
introducerea acestei accize nearmonizate pe zahăr, aplicabilă exclusiv și discriminatoriu băuturilor nealcoolice.
Acum, sectorul va fi din nou afectat de o creștere cu 20% pentru 2025-2026 a acestei accize introdusa abuziv în urma cu doar un an. Iar acest impact este suplimentar față de impactul majorării TVA, de la 19% la 21%, dar și al creșterii acesteia în sectorul ospitalității.
Efectul preconizat este devastator, transmite ANBR.
ANBR subliniază că, de fiecare dată când se pune problema acoperirii unui deficit bugetar, taxarea băuturilor răcoritoare revine în atenția guvernanților, de parcă ar reprezenta o soluție universală pentru acoperirea golurilor din buget, fără nicio evaluare a consecințelor economice în lanț și fără a ține cont de caracterul profund discriminatoriu al unor astfel de măsuri.
Consecințele cele două măsuri succesive s-au resimțit și asupra economiei și a consumatorilor
Conform studiului realizat de PwC România la solicitarea ANBR, consecințele cele două măsuri succesive, aplicate discriminatoriu industriei de băuturi răcoritoare, s-au resimțit nu doar asupra industriei, ci și asupra economiei și a consumatorilor.
Până în prezent, prețul mediu per litru de băutură răcoritoare a crescut cu 1,2 lei, generând o scumpire la raft de 20–25% în medie și chiar până la 50% pentru ambalajele mari (peste 2,5L); Această majorare este cu 14 puncte procentuale peste rata medie a inflației din România și cu 5 puncte peste inflația din industria alimentară.
Mai mult, în 2024, industria a înregistrat o scădere a volumului de vânzări cu 3% față de anul 2022, în ciuda unei creșteri valorice de aproape 40%, cauzată exclusiv de scumpiri.
ANBR înțelege nevoia unor măsuri fiscale care să contribuie la echilibrarea bugetului de stat, însă solicită ca acestea să fie construite pe baze solide, echitabile și în urma unui dialog real cu industriile afectate.
Așa cum coaliția guvernamentală și-a acordat o lună pentru consultări și formarea unui nou executiv, ne așteptam ca același respect să fie arătat și față de mediul de afaceri, prin consultări transparente înainte de adoptarea unor decizii fiscale cu impact major asupra unor contributori substanțiali la bugetul de stat, mai transmit reprezentanții Asociației.
