Peste 500.000 de români dețin deja cărți electronice de identitate, însă în multe instituții publice aceste documente nu pot fi folosite, din lipsa cititoarelor și a aplicațiilor necesare, ceea ce face ca avantajele noii tehnologii să rămână, deocamdată, doar pe hârtie.
Instituțiile nu dispun de cititoarele speciale
Procesul de digitalizare a serviciilor publice din România a intrat într-o nouă etapă odată cu introducerea cărților electronice de identitate. Noile documente oferă un grad sporit de securitate și posibilitatea de a simplifica interacțiunea cu administrația, însă în practică au apărut deja obstacole.
Unele instituții nu dispun de cititoarele și aplicațiile necesare pentru a accesa datele stocate pe cipul buletinului electronic. Un exemplu concret, viralizat pe rețelele de socializare, a venit din Capitală, unde Direcția de Taxe și Impozite Locale Sector 3 nu a putut accepta folosirea cărții electronice de identitate. Funcționarii au explicat că instituția nu dispune de cititoarele speciale care permit verificarea informațiilor înscrise pe document.
MAI: Cine trebuie să achiziționeze cititoarele speciale?
Ministerul Afacerilor Interne arată că aceste echipamente trebuie achiziționate de fiecare instituție în parte (fie că este vorba de administrația locală, autoritatea centrală sau serviciul județean).
„Responsabilitatea adaptării infrastructurii informatice revine instituțiilor care solicită informațiile regăsite pe suportul electronic de stocare al CEI, cu atât mai mult cu cât, prin implementarea CEI, se urmărește facilitarea interacțiunii cetățeanului cu instituțiile publice”, transmite MAI, pentru Digi24.ro. Totodată, ministerul precizează că nu are competențe legale pentru dotarea administrațiilor cu astfel de dispozitive.
500.000 de români au buletine electronice
Cartea electronică de identitate conține, la vedere, date precum numele, prenumele, sexul, cetățenia, anul nașterii, CNP-ul, autoritatea emitentă și data expirării. Pe cip sunt stocate însă informații suplimentare, de la adresa de domiciliu și de reședință, la imaginea facială, amprente și certificate pentru semnătura electronică.
Acest tip de document este conceput pentru a permite autentificarea rapidă și sigură, inclusiv în mediul online. Pentru a putea citi aceste date, instituțiile au nevoie de un cititor de carduri (care poate fi integrat într-un computer sau conectat extern) și de o aplicație dedicată. Costurile echipamentelor nu sunt foarte ridicate, însă implementarea diferă de la o instituție la alta, în funcție de bugete și priorități.
În prezent, peste 500.000 de români au deja buletine electronice. Ei se află însă în situația în care documentele lor sunt recunoscute legal, dar nu întotdeauna funcționale în relația cu autoritățile. Experții în digitalizare atrag atenția că tranziția către noul sistem necesită o perioadă de adaptare și investiții în infrastructură. În alte state europene, cărțile electronice de identitate sunt deja integrate în viața cotidiană, fiind folosite pentru autentificarea online, accesarea dosarului medical sau semnarea contractelor la distanță. România face primii pași în această direcție, iar succesul depinde acum de modul în care instituțiile vor reuși să își modernizeze infrastructura.
