Eugen Cojoacă, președinte ANAP: „Am luat decizia realizării unui sistem de monitorizare al tuturor achizițiilor publice din România”

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: „Am luat decizia realizării unui sistem de monitorizare al tuturor achizițiilor publice din România”

 

  1. Domnule președinte Cojoacă, de ce a fost nevoie de o nouă ordonanță în materie de achiziții publice?

Motivele principale care au stat la baza adoptării OUG nr. 114/2020 includ nevoia de a asigura o claritate mai mare a prevederilor legale ce reglementează materia achizițiilor publice, precum: implementarea unor măsuri urgente pentru perfecționarea și flexibilizarea sistemului achizițiilor publice, creșterea predictibilității duratei procedurilor de achiziție publică, și nu în ultimul rând, asigurarea judecării cu celeritate a litigiilor în domeniul achizițiilor publice, pentru a încuraja investițiile publice de importanță strategică pentru România.

Pe scurt, prin această ordonanță de urgență ne-am propus să accelerăm și, totodată să simplificăm procedurile de achiziții publice din România, prin adoptarea unor măsuri care să ne aducă mai aproape de digitalizarea administrației publice și de o mai bună absorbție a fondurilor europene.

  1. Care sunt principalele modificări aduse de Ordonanță nr. 114/2020?

Modificările legislative operate prin OUG nr 114/2020 vizează diminuarea perioadei de derulare a procedurilor de achiziție publică, prin adoptarea unor măsuri care să accelereze procesul de controlul ex-ante, fără a-i fi afectată calitatea.

Se face trecerea la digitalizarea controlului ex-ante, astfel timpul alocat verificării documentației de atribuire de către ANAP se reduce considerabil. Evaluatorul ANAP verifică acum o singură dată iar durata maximă de verificare este de 10 zile, nu de 70 de zile, așa cum se întâmpla anterior adoptării acestei ordonanțe.

Important de precizat este faptul că OUG nr 114/2020 menține dispoziția referitoare la obligativitatea verificării ex-ante pe un eșantion de până la 10% din totalul documentațiilor de atribuire încărcate în SEAP, așa cum fusese stabilită în luna februarie a acestui an prin OUG nr. 23/2020.

Noua ordonanță introduce dispoziții cu privire la fluidizarea procesului de evaluare a ofertelor prin aplicarea unui mecanism informatic pentru procedurile simplificate. Acesta presupune accesul comisiilor de evaluare la toate documentele în același timp, astfel încât verificarea tuturor condițiilor să se poată derula în paralel, pentru o finalizare cât mai rapidă a evaluării.

Modificările aduse legislației remediilor și căilor de atac în materia achizițiilor publice fie reiau într-o formă adaptată o parte dintre modificările introduse inițial prin OUG 23/2020, fie legiferează expres anumite aspecte cu privire la care s-a format deja o practica majoritară la nivelul instanțelor. Precizez că am introdus o serie de elemente noi cu privire la termene, taxe de timbru, cuantumul cauțiunii și competența de soluționare a unora dintre litigiile de achiziții publice.

Ca o ultimă precizare aș adăuga că pentru a asigura conformitatea cu prevederile directivelor în materie, OUG 114/2020 aduce clarificări în ceea ce privește modificarea substanțială a unui contract de achiziție publică și prevede că modificarea unui contract este considerată a fi substanțială doar atunci când, prin această modificare, contractul sau acordul-cadru prezintă caracteristici care diferă în mod substantial de cele ale documentului inițial. Astfel pentru a asigura transparența, autoritățile contractante vor publica în SEAP toate modificările contractelor de achiziție publică sau ale acordurilor-cadru, astfel încât să rezulte durata și pretul final la finalizarea acestora sau la încetarea din orice motive.

  1. Care este feedback-ul din piață cu privire la recenta adoptare a Ordonanței nr. 114/2020?

Semnalele pe care le primim din piață, în special de la reprezentanții mediul de afaceri sunt pozitive. În mod cert acest fapt se datorează numeroaselor consultări pe marginea modificării legislației achizițiilor publice pe care ANAP le-a avut cu principalii actori din piață.

  1. S-au împlinit mai bine de 6 luni de la preluarea mandatului de președinte al ANAP. Ne puteți prezenta care au fost realizările dvs. în această perioadă?

În ultimii șapte ani, la nivelul administrației centrale nu a existat aproape nici un fel de mișcare în direcția digitalizării achizițiilor publice.

În primele luni de mandat, am reușit să schimb această abordare și am făcut primii pași spre digitalizarea activității de control ex-ante exercitată de ANAP.

Concret, am luat decizia ca toate avizele conforme să fie emise și încărcate online în SEAP prin utilizarea semnăturii electronice. Ce se întâmpla până acum? O să vă vorbesc despre o anomalie. Toți colegii de la ex-ante din teritoriu (noi avem filiale în fiecare județ) se urcau în mașină, mergeau la autoritatea contractantă respectivă și printau din SEAP bibliorafturi întregi de documente. Ulterior acestea erau duse la sediul ANAP din teritoriu, unde urma să fie analizate. Angajații ANAP nu au avut acces în SEAP până acum 3 luni de zile, deci nu puteau să vadă ofertele, nu puteau să vadă absolut nimic. În momentul de față, toți colegii din ANAP au acces la aceste documente direct din SEAP. Acum procesul a fost securizat și digitalizat, iar astfel atât interacțiunea umană cât și timpul de prelucrare au fost reduse considerabil.

Digitalizarea controlului ex-ante, precum și abrogarea controlului ex-ante voluntar au condus la eficientizarea sistemului național de achiziții publice și vă promit că în viitorul apropiat vom publica și niște date statistice care vor confirma acest fapt.

  1. Acum mai bine de două săptămâni președintele României alături de premier lansau planul de redresare economică . În acest context, ne puteți spune care sunt măsurile pe care ANAP le va lua în viitorul apropiat, astfel încât România să beneficieze de un sistem de achiziții publice performant?

Din punctul meu de vedere, planul de redresare economică propus de actualul Guvern reprezintă într-adevăr o schimbare de paradigmă, dacă în trecut modelele de dezvoltare se bazau în esență pe consum, cel propus acum de guvernul PNL se bazează pe investiţii și o digitalizare interoperabilă şi interconectată.

După cum am văzut în alte state membre UE, achizițiile publice reprezintă un aspect esențial al investițiilor publice: stimulează dezvoltarea economică și reprezintă un element important pentru dinamizarea pieței. De asemenea, achizițiile publice oferă oportunități pentru întreprinderi, încurajând astfel investițiile private și contribuind totodată la creșterea economică.

Altfel spus, pentru a putea implementa noul model de dezvoltare economică bazat pe investiții și digitalizare avem nevoie de un sistem național de achiziții publice care să performeze.

Tocmai de aceea, am luat decizia realizării unui sistem de monitorizare al tuturor achizițiilor publice din România. Vrem să vedem în timp real care este stadiul pe fiecare proiect, să-l interoperabilizăm – că tot sunt discuții în această perioadă – și avem obligație de la Comisia Europeană pentru E-invoice (pentru factura electronică), astfel încât să vedem transparent și plățile care se fac pentru derularea acestor achiziții publice. Vom schimba puțin conceptul de dosarul achiziției cu dosarul investiției. Astfel vom putea să vedem inclusiv acele acte adiționale plus plățile efectuate pe toată perioada.