Indicii de referință pentru creditele acordate consumatorilor vor scădea de la 1 aprilie. Notabilă este mai ales scăderea ROBOR, la cel mai redus nivel de după ultimul trimestru din 2024. IRCC va înregistra o nouă scădere începând cu 1 iulie. Marile scăderi de dobânzi se lasă însă așteptate, în condițiile inflației ridicate, care încă nu permite o reducere a ratei cheie.
Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) scade la 5,58% în intervalul 1 aprilie – 30 iunie, de la 5,68% în primul trimestru din acest an. De la 1 iulie urmează o nouă scădere, la 5,55%, practic foarte aproape la limita de jos la actualele niveluri de dobândă ale Băncii Naționale a României. IRCC se calculează, ca medie trimestrială, pe baza dobânzilor medii zilnice la tranzacțiile interbancare și se aplică cu o întârziere de un trimestru de la ultima dată culeasă. Astfel, nivelul aplicat în aprilie-iunie 2026 este pentru dobânzile medii din piață din octombrie-decembrie 2025.
Tranzacțiile interbancare – adică împrumuturile între bănci – sunt în general pe termene foarte scurte. Băncile cu deficit de lichiditate împrumută de la cele cu surplus pentru a-și regla bilanțul la finele zilei. Dobânzile acestor tranzacții sunt determinate în general de nivelul lichidității din piață. Cum piața este pe excedent în ultimii ani, dobânzile tind să se adune în jurul ratei facilității de depozit a BNR (la care băncile pot plasa excesul de lichiditate peste noapte), care este de 5,5% pe an, față de o rată cheie de 6,5% pe an.
Media ROBOR la 3 luni a fost în primul trimestru din acest an de 5,88% pe an, în scădere de la 6,31% în trimestrul 4 din 2025. ROBOR la 3 luni urcase în T2 2025 la 6,68% pe an, pe fondul ieșirilor de capitaluri generate de turbulențele politico-electorale. Amintim că în cazul ROBOR nu există un standard după care se actualizează dobânzile: unele bănci utilizează media trimestrială, altele media pe o perioadă mai scurtă sau chiar o anumită valoare dintr-o zi. În cazul IRCC aplicarea este unitară: băncile actualizează dobânzile variabile curente cu valoarea comunicată de BNR.
Inflația ridicată, care este revizuită mereu în sus, a împiedicat o scădere mai consistentă a dobânzilor în ultimii ani. Practic, din 2022, pe fondul creșterilor accelerate ale prețurilor, dobânzile au urcat semnificativ și gravitează în intervalul 6-7% în cazul ROBOR la 3 luni și 5,5-6% în cazul IRCC. BNR a redus ultima oară rata cheie în august 2024, cu 0,25 puncte procentuale, la nivelul curent de 6,5%. Reaccelerarea inflației începând cu vara trecută, pe fondul creșterii facturilor la energie în iulie și apoi a tuturor prețurilor sub impactul majorării TVA și a accizelor, a pus pe pauză așteptările unei reduceri a dobânzilor din partea BNR.
Mai mult, analiștii care vedeau o posibilă primă tăiere a ratei cheie din mai, s-au orientat acum spre august, pe fondul impactului creșterii cotațiilor internaționale la petrol și gaze, cu efect asupra inflației interne. Rata inflației este, de altfel, așteptată să crească de la 9,3% în februarie la peste 10% în lunile următoare, sub impactul scumpirii carburanților și a unui efect de bază nefavorabil. O prelungire a conflictului din Orientul Mijlociu și o inflație persistentă ar face dificilă o tăiere a ratei cheie chiar și în august. Astfel, nivelurile curente de dobândă, spre limita de jos în situația actuală, ar putea să se întindă până la finele anului și chiar dincolo de acest an.
În cazul IRCC, cum indicele se actualizează cu întârziere, este aproape sigur că nu va înregistra o valoare medie trimestrială semnificativ mai mică în acest an.
