Studiile de specialitate arată că frica și plăcerea pot apărea simultan atunci când oamenii urmăresc filme de groază, iar factorul decisiv este cât de intensă este frica resimțită și cât control crede spectatorul că are asupra situației.
Un experiment realizat într-o casă bântuită din Danemarca, cu 110 participanți monitorizați prin ritmul cardiac, a arătat o relație în formă de U inversat: prea puțină frică face experiența plictisitoare, iar prea multă reduce plăcerea. Satisfacția maximă apare la un nivel intermediar de activare emoțională.
Un alt studiu, din 2024, realizat pe 558 de participanți, a analizat reacțiile la scene horror și a constatat că scenele percepute ca mai realiste și mai înfricoșătoare au produs niveluri mai ridicate de excitare și plăcere, iar curiozitatea morbidă a jucat un rol important. În schimb, scenele foarte dezgustătoare au fost asociate cu o plăcere mai scăzută.
Cercetătorii subliniază și rolul sentimentului de control: faptul că spectatorul poate oricând opri filmul sau ieși dintr-o experiență horror influențează modul în care percepe pericolul, permițându-i să se bucure de frică fără a se simți amenințat real.
