Noua lege a pensiilor a fost aprobată în Guvern pe 9 noiembrie, în ciuda controverselor și criticilor din partea experților. Chiar și în cadrul coaliției de guvernare au existat contradicții. Astfel, în urma acestei legi, pensiile românilor ar urm asă crească în două etape în 2024. Practic, anul 2024 va fi primul în care un guvern va acorda două creșteri de pensii. Însă noua schemă, pe lângă controversele generate, este una destul de stufoasă. Prezent la Euronews România, în cadrul emisiunii Vocile care contează, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a explicat mecanismul acestei reforme.
Cum se calculează pensiile românilor începând cu 1 ianuarie 2024 Simona Bucura-Oprescu:
“25 de ani de vechime reprezintă media stagiilor din sistemul public de pensii, după toate legile pe care noi le-am avut în vigoare până acum, între stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare. Acest parametru a fost determinat făcând media stagiilor minime și complete de cotizare după legile pensiilor pe care le-am avut până acum în România. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani. Prin urmare, de regulă, românii se pensionează la peste 35 de ani de cotizare. Majoritatea românilor, cei care nu au intrat în sistemul de pensii. În România avem pensie limită de vârstă, pensie anticipată, pensie de invaliditate și pensie de urmaș. Prin urmare, fiecare dintre aceste categorii de pensionari este cu reguli proprii. 25 de ani reprezintă media stagiilor de cotizare.
În România am avut aplicate, din 1966 până astăzi, patru legi. Acestea au avut stagii de cotizare diferite. Am avut legi cu un stagiu minim de cotizare de zece ani. Acum avem în vigoare reglementarea acestor parametri: 15 – 35 de ani, legea 263/2010 și, dacă am face media pe această lege, am constata că avem 25 de ani media. Dar acest parametru de 25 de ani a fost obținut ca medie a stagiului minim și stagiului complet de cotizare pe legile aplicate în domeniul pensiilor din sistemul public.”
Simona Bucura-Oprescu: “Legea are două componente esențiale. În primul rând, încurajează contributivitatea și o să vedeți că inclusiv perioadele de acord global și sporurile nepermanente sunt luate în calcul la contribuția pensiilor. Pe lângă asta, încurajează munca. Iar aceste puncte de stabilitate, adică puncte suplimentare pentru o perioadă de cotizare mai mare de 25 de ani, sunt puncte care se adresează, încurajează și respectă nu numai pensionarii aflați în plată, ci și salariații care sunt angajați acum, fiindcă este un mod de a arăta că încurajăm munca. Aceste puncte de stabilitate se aplică pentru pensionarii care au un stagiu de cotizare mai mare de 25 de ani, pentru stagiu de cotizare între 25 și 30 de ani acordăm un număr de puncte suplimentare, adică 0,5 puncte suplimentare pe an, pentru perioada între 30 și 35 de ani acordăm 0,75 puncte suplimentare pe an, iar începând din al 36-lea an, acordăm un punct suplimentar pe an. Punctele de contributivitate sunt punctele pe veniturile pentru care s-a plătit CAS. Aici este foarte important ca români să știe că, în aceste puncte contributive, noutatea este că vom lua în calcul și veniturile pe care le-am menționat mai devreme, acordul global, sporurile nepermanente, al 13-lea salariu, premii, prime pe care angajatul le-a primit. Punctele necontributive sunt punctele pentru perioade asimilate, de exemplu armata, studiile, perioada de facultate, master, doctorat, care se iau în calcul o singură dată, cu condiția ca angajatul să nu fi lucrat în acea perioadă. Și aduc un punctaj suplimentar de 0,25 de puncte pe an.
Ele nu sunt condiționate, dumneavoastră puteți să le aveți pe toate. Punctele de contributivitate le aveți datorită contribuțiilor care au fost datorate, reținute și virate la bugetul asigurărilor sociale de stat. Punctele necontributive le aveți datorită perioadelor de armată, facultate la zi (o singură dată). De exemplu, nu și dacă dvs veți face două facultăți. Dvs, dacă ați muncit în perioada facultății, nu veți beneficia de acele puncte necontributive. Dacă ați făcut studiile și nu ați muncit, veți beneficia. În cazul în care ați muncit, veți beneficia de punctele contributive pentru acea perioadă. Nu se cumulează. În cazul în care dvs ați avut două facultăți, una de 4 ani și alta de 5 ani, vi se ia în calcul perioada cea mai favorabilă, deci cea de 5 ani. De asemenea, masterul, dacă l-ați făcut fără să lucrați. Vi se ia în calcul și doctoratul. Deci pentru studiile universitare se dau puncte necontributive. Punctele necontributive se dau și pentru șomaj și pentru armată.”
Simona Bucura-Oprescu: “În ceea ce privește vechimea, pentru stagiul minim de cotizare și pentru stagiul complet de cotizare, se iau în calcul doar punctele de contributivitate. Cu alte cuvinte, dvs trebuie să aveți 15 ani contributiv minim, pentru care ați plătit CAS, astfel încât să aveți stagiul minin de cotizare. Pentru a avea stagiul complet de cotizare, dvs trebuie să fi muncit minimum 35 de ani. Iar pentru a putea beneficia de pensionarea anticipată, fără nicio penalitate, dvs, ca bărbat, trebuie să aveți 40 de ani contributiv. Să presupunem că dvs v-ați angajat la 20 de ani, munciți 40 de ani, vârsta de pensionare la bărbat este de 65 de ani, deci dvs vă puteți pensiona la 60 de ani datorită faptului că aveți 40 de ani contributiv. Fără nicio penalizare. Și vi se scad 5 ani din vârsta standard de pensionare la bărbați. Valoarea punctului de referință este un raport între valoarea punctului de pensie și cei 25 de ani despre care am discutat. Valoarea punctului de pensie, astăzi, este 1.785 de lei. Începând cu 1 ianuarie 2024, ea va fi 2.032 de lei. Împărțim 1.785 la 25, iar valoarea punctului de referință este de 71 de lei. De la 1 ianuarie, vom avea 2.032 de lei, majorat cu procentul de 13,8%, de la 1 ianuarie. Prin urmare, avem 81 de lei valoarea punctului de referință pentru anul 2024. Totalul punctelor acumulate se înmulțește cu valoarea punctului de referință și vom avea cuantumul pensiei.
E important să spunem că, în urma acestei reforme, nimeni nu va pierde pentru că, în 2024, toate pensiile vor crește datorită creșterii punctului de pensie. Nu vă pot da cifre exacte. Acel 40% a fost o cifră care ținea de impactul pe care îl vom vedea fiecare dintre noi pe buget. Dar dacă vom vedea exact modul cum fiecare pensie se calculează, vom avea pensii care vor crește cu 1% și pensii care vor crește cu 90%. În urma recalculării, peste trei milioane de pensii vor crește și, ceea ce este foarte important, nicio pensie nu va scădea. După noua lege, la muncă egală, vom avea pensii egale. Aceste este principalul obiectiv al legii. În indemnizația minimă socială – i se mai spune și pensia minimă – avem peste 1,2 milioane de români. Cu indemnizația minimă avem și români care au muncit o singură zi. Dacă ai muncit o singură zi și ai avut un accident de muncă, vei primi o pensie de invaliditate. 1.125 de lei are în acest moment fiecare român care este în indemnizația minimă socială. După reforma pensiilor, românii care sunt acum tot în indemnizația minimă socială, dar au un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, pe salariul minim pe economie, vor avea o creștere semnificativă, la peste 1.900 de lei, adică cu peste 80 la sută.”
