Legislația română stabilește cine poate fi chemat sub arme în caz de mobilizare, război sau stare de asediu. În timp de pace, serviciul militar nu este obligatoriu, fiind suspendat prin lege începând cu 1 ianuarie 2007, iar apărarea țării este asigurată de militari profesioniști și voluntari.
Constituția prevede la articolul 55 că cetățenii au dreptul și obligația de a apăra România, iar încorporarea se poate face între 20 și 35 de ani, cu excepția voluntarilor. Legea nr. 446/2006 arată însă că obligațiile militare pot viza cetățeni de la 18 ani, în funcție de pregătire și specializare. Legea prevede trei forme de serviciu militar: activ, în rezervă și alternativ, ultimul fiind destinat celor care refuză din motive religioase sau de conștiință să poarte armă.
În caz de mobilizare, sunt chemați în primul rând tinerii apți și rezerviștii cu pregătire militară, împărțiți pe clase de vârstă. Vârsta nu este singurul criteriu, contând și starea de sănătate, aptitudinile și situația personală. Legea prevede scutiri pentru persoane inapte medical, personal religios sau aflate în detenție.
Neprezentarea la evidența militară pe timp de pace se sancționează cu amendă, iar sustragerea de la serviciul militar în timp de război poate atrage pedepse între 2 și 7 ani de închisoare.
