Dacă ai observat că o persoană dragă ție a început să prezinte dificultăți în a-și aminti lucruri pe care le-au făcut recent sau chiar cine sunt unele persoane apropiate ori dacă prezintă dificultăți de vorbire, unul dintre diagnosticele posibile este cel de Alzheimer, o boală neurologică.
Află din acest articol informațiile esențiale despre boala Alzheimer.
Ce este boala Alzheimer
Boala Alzheimer reprezintă o afecțiune neurodegenerativă progresivă ce afectează memoria, gândirea și, implicit, comportamentul unei persoane. Pe măsură ce afecțiunea progresează, realizarea activităților de zi cu zi devine mai dificilă. [1]
Această boală reprezintă cel mai comun tip de demență în cazul persoanelor de peste 65 de ani. Simptomele pot indica prezența afecțiunii, dar diagnosticul se pune după efectuarea mai multor examene clinice, precum realizarea unui test MMSE Alzheimer. [2]
Cauzele apariției bolii Alzheimer
Până în prezent, oamenii de știință nu au reușit să identifice exact mecanismul care declanșează boala Alzheimer. Se consideră că, cel mai probabil, boala apare ca urmare a combinației unor factori genetici, de comportament și de mediu, ceea ce ar contribui la afectarea neuronilor. [1]
Specialiștii au descoperit că în cadrul acestei patologii, o serie de proteine de la nivelul creierului nu mai acționează normal. Acest lucru afectează activitatea neuronilor, ceea ce, la rândul său, duce la eliberarea unor substanțe toxice. [3]
Afectarea a cel puțin două proteine poate duce la apariția bolii:
- Beta-amiloidul începe să se depună pe creier cu aproximativ 15 ani înainte ca simptomatologia să se instaleze. Acest lucru duce la apariția unor plăci de amiloid ce afectează comunicarea dintre neuroni.
- Proteinele Tau care, în mod normal, transportă nutrienți către neuroni, încep să-și modifice forma, lucru care afectează funcționarea normală a celulelor neuronale. [1]
Ce simptome are boala Alzheimer
În general, primul simptom al bolii Alzheimer îl reprezintă pierderea memoriei recente. Ca urmare, persoana întâmpină dificultăți în a-și aminti acțiuni, conversații, informații sau evenimente ce au avut loc cu scurt timp în urmă. În timp, boala prezintă și alte simptome, precum:
- Dezorientarea temporo-spațială;
- Afectarea dispoziției (prezența apatiei, a depresiei);
- Tulburări de comportament (persoana poate prezenta episoade de violență);
- Dificultăți de concentrare și de rezolvare a problemelor;
- Declanșarea atacurilor de panică;
- Paranoia, caracterizată prin neîncrederea față de persoanele din jur;
- Dificultăți în deglutiție, comunicare și păstrarea posturii corecte în șezut. [2, 3]
Abilitățile învățate în prima parte a vieții (cititul, scrisul, pictatul), precum și amintirile din acea perioadă adesea rezistă până în stadiile finale ale bolii, ca urmare a faptului că partea din creier responsabilă pentru ele este afectată de Alzheimer mai târziu. [1, 2]
Diagnosticare bolii Alzheimer
În stadiile incipiente ale bolii, pentru a se putea pune diagnosticul corect, sunt necesare realizarea unor evaluări neuropsihologice care au ca scop testarea funcțiilor cognitive. Acest lucru poate fi uneori dificil, deoarece simptomele inițiale sunt puse pe baza înaintării în vârstă; ca urmare, mulți pacienți se prezintă la consult la câțiva ani de la debutul bolii. [3]
Pentru a se pune diagnosticul de boală Alzheimer, sunt utilizate o serie de teste. Printre acestea se numără MMSE-ul (examinarea minimă a stării mentale), MoCA (Montreal Cognitive Assesment, o serie de teste asupra memoriei), CAMCOG (Cambridge Cognition Examination, care determină cât de avansat este gradul de demență) și testul ceasului (util, mai ales, în primele stadii ale bolii sau pentru a depista alte formă de demență). [2, 3]
Tratamentul bolii Alzheimer
Boala are tratament simptomatic, însă nu curativ, adică simptomele pot fi ameliorate prin terapie, dar evoluția bolii nu poate fi oprită. Printre medicamentele prescrise de către specialist în acest caz se numără cele care fac parte din clasa antidepresivelor, anxioliticelor, somniferelor și a suplimentelor alimentare. [3]
Rolul tratamentului este de a ameliora stările depresive și tulburările de somn care însoțesc boala. De asemenea, se recomandă o alimentație echilibrată și exerciții fizice zilnice, precum și o serie de activități, precum pictatul, cititul sau rezolvarea unui puzzle, pentru a încetini cât mai mult progresia bolii. [2, 3]
Dacă o persoană dragă din viața ta prezintă astfel de simptome, se recomandă să te adresezi unui medic specialist pentru a-i efectua examinările de rigoare. În cazul unui diagnostic pozitiv, urmează îndeaproape sfaturile oferite de către acesta.
Surse:
- Bondi, Mark W et al. “Alzheimer’s Disease: Past, Present, and Future.” Journal of the International Neuropsychological Society : JINS vol. 23,9-10 (2017): 818-831, Accesat pe 16 ianuarie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5830188/
- Schilling, Lucas Porcello et al. “Diagnosis of Alzheimer’s disease: recommendations of the Scientific Department of Cognitive Neurology and Aging of the Brazilian Academy of Neurology.” Dementia & neuropsychologia vol. 16,3 Suppl 1 25-39. 28 Nov. 2022, Accesat pe 16 ianuarie 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36533157/
- Hane, Francis T et al. “Recent Progress in Alzheimer’s Disease Research, Part 3: Diagnosis and Treatment.” Journal of Alzheimer’s disease : JAD vol. 57,3 (2017): 645-665, Accesat pe 16 ianuarie 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28269772/
