Costurile în creștere ale forței de muncă îi pun la încercare pe producătorii de sparanghel și căpșuni din Germania. Fermierii se confruntă cu alegeri dificile, deoarece creșterea salariului minim amenință piața forței de muncă sezoniere, potrivit The Pinnacle Gazette.
Cultivarea sparanghelului la nivel național se confruntă cu provocări semnificative, deoarece costurile în creștere ale forței de muncă, noile reglementări legale și disponibilitatea tot mai scăzută a lucrătorilor sezonieri amenință viabilitatea industriei. Având în vedere potențiala creștere a salariului minim la 15 euro pe oră, multe ferme se pregătesc pentru un sezon tumultuos.
Conform recensământului agricol din 2023, aproximativ 243.000 de lucrători sezonieri erau angajați la nivel național, reprezentând 27% din totalul angajaților din agricultură. De la introducerea salariului minim la 1 ianuarie 2015, salariile pentru acești lucrători au înregistrat o creștere substanțială, de la 8,50 euro la 12,82 euro pe oră până la începutul anului 2025.
Cei mai mulți muncitori sezonieri din Germania sunt români
În timpul recentei campanii electorale federale, atât Partidul Verde, cât și Partidul Social Democrat (SPD) au pledat pentru o creștere a salariului minim la 15 euro, cifră menționată și în acordul de coaliție dintre CDU și SPD. Această creștere salarială iminentă ar putea duce la o creștere abruptă a costurilor forței de muncă, care constituie deja între 30% și 60% din cheltuielile de producție.
Din 2015, suprafața cultivată cu căpșuni a scăzut cu 24 %, iar cultivarea în aer liber a scăzut cu 42 %. Alarmant este faptul că una din patru ferme de sparanghel și-a încetat producția în același interval de timp, potrivit Rețelei asociațiilor de sparanghel și fructe de pădure. Povara financiară a costurilor forței de muncă, împreună cu cerințele birocratice în creștere, au descurajat multe generații următoare să preia fermele de familie.
În Saxonia Inferioară, statisticile Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă relevă o schimbare semnificativă în demografia lucrătorilor sezonieri. În 2015, existau aproximativ 5.650 de lucrători sezonieri polonezi și 4.750 de lucrători sezonieri români în timpul lunilor de recoltă. Avansați rapid până în 2023, iar cifrele s-au schimbat drastic, cu doar 2.200 de lucrători polonezi și 5.100 de lucrători români raportați. În prezent, salariul pe oră în România este de 4,87 euro.
Fermierii germani se tem de creșterea salariilor
În timp ce agricultorii se confruntă cu aceste provocări, ei trag un semnal de alarmă cu privire la propunerea de creștere a salariului minim la 15 euro, care, în opinia lor, le-ar putea pune în pericol competitivitatea și existența. Ei solicită reglementări speciale pentru lucrătorii agricoli pe termen scurt, subliniind că preocupările lor nu se referă la opoziția față de salariul minim în sine, ci la asigurarea faptului că recolta internă rămâne viabilă prin excepții specifice pentru lucrătorii sezonieri.
Cu toate acestea, Sindicatul industrial pentru construcții, agricultură și mediu (IG BAU) se opune ferm oricăror reglementări speciale pentru agricultură, insistând asupra unor salarii echitabile pentru toți lucrătorii.
Creșterea costurilor de producție pune presiune pe produsele naționale, existând temeri că retailerii s-ar putea orienta din ce în ce mai mult către importuri mai ieftine. Experții nu sunt siguri cu privire la impactul exact asupra prețurilor, dar este clar că condițiile economice pentru producția internă devin din ce în ce mai dificile. O scădere a producției de fructe și legume în Germania ar putea duce la o dependență mai mare de importuri, cu implicații pe termen lung pentru consumatori.
Inițiative pentru a ușura sarcina agricultorilor din Germania
În plus, întreprinderile agricole se confruntă cu o altă problemă urgentă: un raport din 2024 al Inițiativei pentru o agricultură echitabilă a evidențiat deficiențe în cazarea și plata lucrătorilor sezonieri. Rapoartele privind chiriile exorbitante, instalațiile sanitare inadecvate și locuințele slab izolate subliniază nevoia urgentă de reformă.
Ca răspuns la aceste provocări, Camera Agricolă din Saxonia Inferioară (LWK) a propus mai multe inițiative pentru a ușura sarcina agricultorilor, inclusiv noi tehnologii de recoltare și metode de producție. Exemplele includ ajutoare de recoltare pentru culegătorii de sparanghel și tehnici inovatoare de cultivare, cum ar fi cultivarea căpșunilor pe paturi ridicate pentru a facilita recoltarea.
Cu toate acestea, aceste soluții tind să necesite mult capital și, adesea, sunt fezabile doar pentru exploatațiile mari. În plus, utilizarea culegătoarelor complete pentru sparanghel poate duce la o reducere a calității produselor, ceea ce poate afecta profiturile.
Clienții vor plăti mai mult pentru căpșuni în 2025
În încercarea de a soluționa deficitul de forță de muncă, guvernul landului Saxonia Inferioară a anunțat în martie 2025 înființarea unui centru central de plasare a lucrătorilor calificați. Această inițiativă urmărește să eficientizeze recrutarea de lucrători străini în diverse sectoare, inclusiv în agricultură, prin reducerea obstacolelor birocratice și accelerarea eliberării permiselor de muncă.
Provocările cu care se confruntă agricultorii din Saxonia Inferioară care depind de forța de muncă sezonieră sunt multiple: creșterea salariilor, disponibilitatea tot mai redusă a lucrătorilor, creșterea cerințelor birocratice și intensificarea concurenței. Pentru a asigura producția internă pe termen lung, sunt esențiale măsuri politice specifice care să ofere soluții practice pentru fermieri, asigurând în același timp condiții de muncă echitabile pentru lucrătorii sezonieri.
În domeniul cultivării căpșunilor, sezonul va începe în curând, primele fructe urmând să fie gata cu aproximativ patru săptămâni mai devreme decât cele cultivate în aer liber. Biofermierul Marcus Fischer din Neuenstadt am Kocher anticipează că, în acest an, clienții vor plăti pentru căpșuni cu aproximativ 10% până la 15% mai mult decât anul trecut, deși nu poate preciza încă prețurile exacte.
