Pentru sute de mii de români, pensia nu se va limita la suma primită lunar de la stat. Datele oficiale arată că pensia privată obligatorie, cunoscută drept Pilonul II, funcționează deja ca o formă de „a 13-a pensie”, plătită direct în contul bancar, nu prin poștă.
Cei care au contribuit constant încă de la lansarea sistemului, în 2008–2009, au șanse ridicate ca la pensionare să încaseze sume echivalente cu pensia medie de stat pe mai mulți ani consecutivi, dacă regulile actuale se mențin.
Ce arată datele oficiale despre banii plătiți deja
Potrivit celor mai recente informații publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în primele nouă luni din 2025, fondurile de pensii administrate privat au efectuat plăți totale de 1,78 miliarde de lei către 52.531 de beneficiari. În această categorie intră atât participanții ajunși la pensie, cât și moștenitorii legali ai celor decedați.
Rezultatul este un activ mediu plătit de aproape 34.000 de lei pentru fiecare beneficiar. Suma depășește valoarea unei pensii medii anuale de stat și echivalează cu peste 12 pensii lunare medii sau aproape 27 de pensii sociale minime.
Prin comparație, pensia medie de stat în 2025 a fost de aproximativ 2.800 de lei pe lună, adică 33.600 de lei pe an, iar pensia minimă s-a situat la 1.280 de lei.
De ce crește atât de mult suma medie încasată
Creșterea valorii medii plătite nu se datorează doar randamentelor bune obținute de administratorii fondurilor, ci și unei schimbări importante în structura beneficiarilor.
Numărul pensiilor de invaliditate a scăzut, iar ponderea celor care încasează banii la atingerea vârstei legale de pensionare a crescut. Acest lucru ridică automat suma medie plătită, deoarece contribuțiile sunt mai consistente în cazul unei cariere complete.
Conform ASF, din totalul plăților efectuate în 2025:
– 79,8% au fost aferente deschiderii dreptului la pensie pentru limită de vârstă
– 12,5% au fost plăți pentru invaliditate
– 7,8% au fost plăți către moștenitori
Cum se plătesc banii din Pilonul II
Până de curând, plata pensiilor private s-a făcut pe baza unor norme emise de ASF, nu a unei legi dedicate. Participanții puteau alege între plata integrală a sumei acumulate sau plăți eșalonate pe maximum cinci ani.
Situația s-a schimbat după adoptarea și promulgarea noii legi a plății pensiilor private, în timpul mandatului președintelui Nicușor Dan.
Conform noilor reguli, aplicabile din acest an:
– se poate retrage inițial cel mult 30% din activul acumulat
– restul de 70% se plătește eșalonat pe o perioadă de maximum șapte ani
– plata lunară este limitată la nivelul pensiei sociale minime, în prezent 1.280 de lei
– dacă după șapte ani mai rămâne un sold, acesta se plătește integral într-o tranșă finală
În practică, pentru mulți pensionari, acest mecanism funcționează ca o pensie suplimentară lunară, distinctă de cea de stat.
Plata unică rămâne preferată de români
Chiar și așa, datele arată că majoritatea beneficiarilor preferă în continuare plata integrală.
În primele nouă luni din 2025, aproximativ 73% dintre participanți au ales să încaseze toți banii deodată. Ca urmare a deschiderii dreptului la pensie, s-au efectuat plăți unice în valoare de peste 1 miliard de lei, comparativ cu 419 milioane de lei prin plăți eșalonate.
Cele mai mari ponderi din totalul plăților au fost realizate de fondurile:
– NN, cu 33%
– AZT Viitorul Tău, cu 24%
– Metropolitan Life, cu 13%
Acestea sunt și fondurile cu cel mai mare număr de participanți activi.
Diferențe uriașe între participanți
Datele ASF arată clar că Pilonul II reflectă fidel istoricul contribuțiilor. Un participant constant, cu salariu mediu pe economie și contribuții virate fără întreruperi din 2008, a acumulat în medie peste 50.000 de lei.
În schimb, activul mediu calculat la nivelul întregului sistem este de aproximativ 22.000 de lei, din cauza perioadelor fără contribuții, a intrărilor tardive în sistem sau a veniturilor fluctuante.
În cazuri extreme, diferențele sunt spectaculoase. Un participant va încasa peste 3,2 milioane de lei din Pilonul II, în timp ce altul va primi doar 1.400 de lei, după taxe.
Una dintre vulnerabilitățile majore ale sistemului este faptul că doar aproximativ jumătate dintre participanți au contribuții virate lunar.
Deși legea prevede că 4,75 puncte procentuale din contribuția totală CAS trebuie direcționate către Pilonul II, realitatea este influențată de șomaj, muncă nedeclarată, contracte întrerupte sau întârzieri ale angajatorilor.
Aceste sincope se traduc direct în sume mai mici la pensionare.
Ce pot face românii pentru o pensie privată mai mare
Participanții au câteva instrumente simple la dispoziție. Pot verifica periodic dacă angajatorul virează corect contribuțiile. Pot monitoriza randamentele fondului la care sunt înscriși. Se pot transfera gratuit către un fond mai performant, fără penalități.
Pe termen lung, chiar și diferențe mici de randament pot însemna zeci de mii de lei în plus la pensionare.
Ce urmează pentru cei care ies la pensie după 2035
Sistemul Pilonului II se află încă la jumătatea ciclului său de maturizare. Românii care au intrat în sistem încă de la început și care vor ieși la pensie în intervalul 2035–2040 au șanse reale să încaseze o sumă echivalentă cu pensia medie de stat pe cel puțin trei ani consecutivi.
Pentru ei, „a 13-a pensie” nu este o promisiune politică, ci rezultatul direct al contribuțiilor acumulate timp de decenii și al unui sistem care începe să producă efecte vizibile.
