Miniştrii europeni ai Economiei şi Finanţelor au dat undă verde, joi, evaluării planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) pentru România, Estonia şi Finlanda, informează un comunicat de presă al Consiliului European.
Deciziile de punere în aplicare ale Consiliului cu privire la aprobarea acestor planuri vor fi adoptate prin procedură scrisă la scurt timp după videoconferinţa de joi a miniştrilor.
“Am plăcerea de a anunţa veşti bune pentru încă trei state membre. Tocmai am confirmat evaluările pozitive ale planurilor de redresare şi rezilienţă ale Estoniei, Finlandei şi României. În curând, aceste ţări îşi vor putea primi plata de prefinanţare din Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, a declarat ministrul de Finanţe al Sloveniei, Andrej Sircelj.
În urma adoptării formale a deciziilor, statele membre respective vor putea să primească prefinanţarea solicitată de 13% şi să înceapă să utilizeze sprijinul financiar la scară largă al Uniunii Europene pentru a depăşi impactul negativ al pandemiei asupra economiilor lor.
Eliminarea treptată a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune şi lignit şi utilizarea surselor regenerabile de energie, precum şi realizarea de investiţii şi de reforme în domeniul renovării clădirilor, al modernizării căilor ferate, al gestionării apei şi deşeurilor, precum şi al împăduririi şi reîmpăduririi sunt măsuri pe care România intenţionează să le pună în aplicare pentru a-şi atinge obiectivele climatice.
Sumele care i-au fost acordate, respectiv 14,2 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, vor fi de asemenea utilizate, printre altele, pentru digitalizarea serviciilor publice ale ţării şi pentru consolidarea rezilienţei sistemului sanitar.
Odată cu aprobarea formală a planurilor Estoniei, Finlandei şi României, planurile naţionale de redresare a 22 de state membre vor fi fost adoptate. 17 state membre au primit prefinanţarea solicitată. Suma totală plătită până în prezent este de aproximativ 52,4 miliarde euro.
Fondul de redresare al UE pune la dispoziţie 672,5 miliarde euro (la preţurile din 2018) pentru sprijinirea reformelor şi investiţiilor pe care statele membre le realizează pentru a-şi stimula economiile, acordând în acelaşi timp prioritate cheltuielilor direcţionate către domeniul ecologic şi cel digital.
Măsurile aprobate în planurile naţionale se concentrează asupra a şase domenii de politică esenţiale (“piloni”) şi răspund recomandărilor specifice fiecărei ţări din 2019 şi 2020. Atingerea obiectivelor de etapă şi a ţintelor stabilite pentru măsurile planificate reprezintă condiţia prealabilă pentru plata contribuţiilor financiare ale UE.
