Trei cutremure cu magnitudine de peste 5 pe Richter s-au produs în ultimele şapte luni în zona seimică Vrancea, cel mai recent fiind resimţit şi în Capitală în după amiaza zilei de 8 februarie, lipsit însă de pagube materiale, după cum a anunţat Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.
„Sunt mai multe decât statistica, e o activitate mai intensă decât de obicei, dar nu sunt motive să ne alarmăm”, a explicat Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).
Miercuri s-au produs nu mai puţin de trei cutremure în zona Vrancea, a arătat specialistul. „Activitatea care a fost în ultimul timp, mai intensă decât de obicei, nu este de natură să ne spună că vine un cutremur mare. Au mai existat astfel de situaţii şi în trecut. Ideea este că există un model nou, cutremurele au tendinţa să apară grupate, câte două-trei sau chiar patru într-o zi. Am început să observăm că şi cutremurele mari apar grupate”, a declarat Radulian pentru „Adevărul”.
Seismologul precizează însă că există două scenarii pentru zona Vrancea. „Un prim scenariu ar fi acela în care un cutremur mare apare din senin pe un fond de activitate normală, când nimeni nu ştie şi când nimeni nu se aşteaptă. Este vorba de un cutremur-fulger, cum îi spunem noi, care ne ia pe nepregătite.
Apoi, un al doilea scenariu e atunci când există o activitate neobişnuită care ar putea să semnaleze că vine un cutremur. Să ai un cutremur de 5, apoi încă unul de peste 5, apoi un altul care să depăşească 6 pe Richter. Acesta e un semnal clar că vine un cutremur mare, însă momentan nu ne încadrăm în aceste două semnale. Cu toate acestea, urmărim ce se întâmplă”, a declarat Radulian.
Seismele care au avut loc în străinătate ar putea avea şi ele o influenţă asupra activităţii seismice din Vrancea. „O anumită influenţă poate fi, dar Vrancea are o activitate izolată locală, are un mod propriu de manifestare”, a mai spus expertul.
Şi din punctul de vedere al directorului INFP, marea problemă a României, în momentul de faţă, este faptul că nu ar putea gestiona corespunzător o asemenea calamitate. „Există însă pericol de cutremur, el dacă vine, vine. Şi sunt aceste structuri importante, care ar trebui să reziste la cutremur, vorbim aici de spitale, de şcoli. Apare însă o reacţie în lanţ şi, spre deosebire de alte calamităţi, cutremurul are o particularitate: produce o stare de criză la scară mare, rămâi fără comunicaţii, fără transport”, a conchis Radulian.
Sursa Adevarul
