Performanța utilajelor de terasament se vede direct în productivitatea zilnică, în consumul de combustibil și numărul de ore pierdute cu opriri neplanificate. Pe șantiere de construcții, infrastructură sau peisagistică, diferențele mici de setare, operare și organizare se adună rapid în costuri operaționale mai mari sau în întârzieri de execuție. Mai jos găsești 5 factori practici care influențează cel mai des randamentul unui utilaj în teren.
1. Potrivirea utilajului cu lucrarea și condițiile din șantier
Alegerea utilajului după ideea „merge și așa” duce, în majoritatea cazurilor, la cicluri de lucru mai lente și uzură accelerată. În teren, contează greutatea utilajului, tipul de tren de rulare (șenile/roți), capacitatea cupei, geometria brațului și echiparea cu atașamente potrivite.
De exemplu, pe un șantier urban cu acces îngust și trafic intern intens, un excavator supradimensionat pierde timp la repoziționare și lucrează cu mișcări scurte, deci consumă fără să livreze volum. În schimb, pe un front de săpătură întins (de tip decopertare pentru infrastructură), un utilaj prea mic ajunge să lucreze aproape permanent la limită, iar temperatura uleiului hidraulic și consumul cresc vizibil după câteva ore.
Verifică rapid câteva criterii înainte să stabilești configurația:
- tipul de sol (argilă umedă, material granular, umpluturi neomogene) și nivelul de compactare;
- panta și stabilitatea platformei de lucru;
- distanța de încărcare în autobasculantă și spațiul de rotire;
- necesarul de atașamente (cupă de taluzare, cupă de săpătură, picon, graifer).
Dacă ai lucrări mixte (săpătură, încărcare, manipulare materiale pe distanțe scurte), merită să iei în calcul să folosești un utilaj combinat; poți să descoperi buldoexcavatoarele Cat® și să compari configurațiile în funcție de nevoile proiectului tău.
2. Starea tehnică și întreținerea preventivă
Întreținerea bună nu înseamnă doar „schimburi la timp”, ci controlul pe parametrii care afectează direct forța de săpare, precizia și disponibilitatea utilajului. Pentru utilizare uzuală, cele mai frecvente pierderi de performanță apar din cauze simple: filtre încărcate, pierderi mici pe conducte, jocuri în articulații sau setări incorecte după intervenții.
Exemple întâlnite des pe șantier:
- un filtru de aer colmatat ridică consumul și scade răspunsul motorului la sarcină, mai ales în lucrări de încărcare repetitivă;
- un filtru hidraulic neînlocuit la interval poate crește temperatura uleiului și reduce debitul efectiv către cilindri, deci scade viteza mișcărilor;
- uzura dinților cupei sau a muchiei tăietoare prelungește ciclul de săpare; operatorul compensează din forță, iar consumul urcă.
Pentru rezultate stabile, pune accent pe o rutină scurtă, dar consecventă, care reduce opririle neplanificate:
- verificare zilnică vizuală (furtunuri, scurgeri, șuruburi slăbite, starea dinților);
- lubrifiere conform manualului și condițiilor de praf/noroi;
- curățarea radiatoarelor și a zonelor de admisie aer, mai ales vara;
- respectarea intervalelor de service și folosirea pieselor Cat® potrivite.
În România, respectarea cerințelor SSM și a procedurilor interne de mentenanță contează și pentru siguranță: o intervenție făcută „pe fugă” la un sistem hidraulic poate genera riscuri reale pentru echipă, nu doar costuri.
3. Operatorul: tehnică de lucru, instruire și siguranță
Doi operatori pot obține rezultate diferite cu același utilaj, fără să schimbe nimic la mașină. Diferența vine din modul de control al ciclului: poziționare, unghi de atac, sincronizarea braț–balansier–cupă și reducerea mișcărilor inutile. Pentru excavare, un ciclu „curat” înseamnă să sapi, să rotești, să descarci și să revii cu traseu minim, fără opriri scurte repetate.
În practică, se vede imediat la lucrări precum:
- săpături pentru rețele: operatorul cu experiență păstrează taluzul și cota, reducând retușurile cu alt utilaj;
- încărcarea în autobasculantă: operatorul care aliniază corect utilajul față de camion reduce rotația excesivă și oboseala sistemului de rotație.
Instruirea periodică ajută mai ales în zone sensibile: lucrul lângă utilități, în spații înguste sau pe platforme cu risc de alunecare. Respectarea semnalizării, comunicarea cu dirijorul de manevră și purtarea echipamentelor de protecție rămân cerințe de bază pentru șantierele din România, indiferent de presiunea termenelor.
4. Consum de combustibil și managementul energiei
Consumul real depinde de sarcină, teren, temperatură și obiceiuri de operare. De aceea, pentru rezultate stabile, urmărești nu doar „litri/zi”, ci și ce anume consumă utilajul fără să producă: ralanti, deplasări neproductive, așteptare la încărcare/descărcare, ocoliri pe trasee aglomerate.
Utilajele Cat® includ, în funcție de model și aplicație, funcții ECO ce ajustează turația motorului și gestionarea debitului hidraulic în raport cu cererea de putere. În exploatare, aceste funcții ajută mai ales în lucrări repetitive (încărcare, taluzare, săpătură în sol mediu), unde variațiile mari de turație nu aduc câștig de productivitate, ci doar consum mai mare.
Pentru control operațional, folosește date, nu impresii. Prin aplicația VisionLink poți monitoriza consumul de combustibil, funcționarea la ralanti și emisiile de CO2, apoi poți seta ținte simple pe echipă: reducerea ralantiului, programarea alimentărilor, alinierea turelor cu vârful de transport. În majoritatea cazurilor, doar reducerea staționărilor cu motorul pornit îmbunătățește costul pe oră fără să afecteze ritmul de lucru.
5. Organizarea șantierului și logistica (flux, trasee, timpi morți)
Un utilaj bun își pierde avantajul dacă fluxul de lucru se blochează. De regulă, apar trei surse de timp mort: transportul întârzie, zona de descărcare se aglomerează sau utilajele se încurcă pe trasee. În infrastructură, o simplă repoziționare greșită a punctului de încărcare poate adăuga minute la fiecare ciclu, iar la final de zi se vede în volum.
Pentru a reduce blocajele, stabilește din start reguli clare:
- trasee separate pentru utilaje și pentru camioane, cu puncte de întâlnire controlate;
- zonă de așteptare pentru autobasculante, astfel încât excavatorul să nu stea cu cupa în aer;
- secvențierea etapelor (de exemplu: decopertare → evacuare → nivelare), fără suprapuneri care îngustează frontul.
Include și partea de siguranță în planul de logistică: semnalizare, iluminat adecvat, controlul accesului în zona de lucru și proceduri pentru vreme nefavorabilă. Pentru utilizare uzuală, o platformă stabilă și bine drenată reduce patinarea și intervențiile de recuperare, care consumă timp și cresc riscul de incident.
