Senatul a adoptat luni Legea Majoratului Digital, care introduce conceptul de maturitate online la 16 ani. Copiii vor putea crea conturi pe platforme doar cu acordul părinților, iar furnizorii vor fi obligați să aplice filtre de vârstă și interdicții pentru publicitatea personalizată adresată minorilor.
România face un pas decisiv în reglementarea protecției copiilor pe internet. Senatul a adoptat luni, cu 123 de voturi pentru și 6 abțineri, Legea Majoratului Digital, o inițiativă propusă de senatoarea Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Actul introduce, pentru prima dată în România, conceptul de „maturitate digitală” la vârsta de 16 ani, stabilind un cadru clar pentru accesul minorilor la platforme online.
„Copiii României au dreptul să fie protejați și în lumea digitală, nu doar în cea reală. Legea Majoratului Digital nu interzice și nu cenzurează, ci oferă părinților instrumente legale pentru a-și proteja copiii”, a declarat Nicoleta Pauliuc în plenul Senatului.
Potrivit legii, copiii sub 16 ani vor putea accesa platforme online și crea conturi doar cu acordul expres al părinților. În plus, părinții vor putea suspenda sau restricționa conturile copiilor și vor avea dreptul să ceară eliminarea conținutului dăunător.
Ce obligă Legea Majoratului Digital
Legea impune obligații stricte pentru furnizorii de servicii digitale, astfel: implementarea filtrelor de vârstă și a mecanismelor de verificare a identității, etichetarea conținutului pe categorii de vârstă, protejarea datelor minorilor și interzicerea publicității personalizate adresate copiilor.
„România face astăzi un pas decisiv spre o societate digitală responsabilă. Nu putem lăsa algoritmii să crească generația noastră de copii. Prin această lege, părinții primesc din nou dreptul de a fi părinți, iar copiii au șansa de a fi copii, în siguranță”, a spus prim-vicepreședintele PNL, Nicoleta Pauliuc.
Algoritmii, riscuri reale documentate în ghiduri oficiale
Algoritmii rețelelor amplifică conținutul care generează atenție, inclusiv provocările periculoase, mesajele agresive sau știrile false. Ghidurile oficiale românești avertizează că, în lipsa unor filtre și a supravegherii adulte, copiii pot fi expuși la agresiune, hărțuire sau manipulare digitală.
„Ghidul de practică” elaborat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) arată că navigarea nesupravegheată crește vulnerabilitatea copiilor la conținut dăunător și la comportamente riscante în mediul digital.
La rândul său, ghidul „Copilul tău este în siguranță pe Internet?” realizat de OradeNet și Salvați Copiii subliniază riscurile de cyberbullying, manipulare emoțională și contact cu persoane necunoscute. Documentul recomandă implicarea părinților și a profesorilor în educația digitală și dezvoltarea abilităților de gândire critică ale copiilor.
„Copilul de 12 ani care își construiește identitatea prin validare digitală trăiește într-o lume fără filtre emoționale. Nu putem să-l lăsăm fără sprijinul părinților”, spunea recent psihologul Mihai Copăceanu, specialist în dependențe și comportament digital.
Ce prevede concret proiectul de lege L183/2025
Proiectul stabilește că furnizorii de platforme sociale care operează în România trebuie să implementeze „mecanisme clare și verificabile de confirmare a vârstei”, astfel încât minorii sub 16 ani să poată accesa rețelele doar cu acordul părinților.
Articolul 5 din proiect prevede:
„Furnizorii de platforme online de tip VLOP au obligația de a introduce sisteme de verificare electronică a vârstei utilizatorilor și de a bloca accesul conturilor identificate ca fiind create de persoane sub 16 ani, fără consimțământul expres al reprezentanților legali.”
De asemenea, Articolul 8 stipulează:
„În cazul nerespectării obligațiilor, autoritățile competente pot aplica amenzi de până la 3% din cifra de afaceri anuală și pot suspenda temporar activitatea platformei.”
Proiectul prevede ca aplicarea sancțiunilor să fie coordonată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), sub supravegherea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), instituții care deja susțin măsurile de verificare digitală prin programe pilot
Europa merge în aceeași direcție
Franța a adoptat în 2024 o lege similară care impune acord parental pentru utilizatorii sub 15 ani, iar Spania și Irlanda pregătesc reglementări aproape identice.
Uniunea Europeană, prin Digital Services Act (DSA), obligă deja platformele mari să reducă riscul de expunere a minorilor la conținut dăunător și să raporteze anual măsurile de protecție adoptate. România merge însă mai departe, introducând și sancțiuni directe pentru lipsa verificării vârstei.
