România are în prezent peste 838 de mii de pensionari care nu reușesc să atingă prin contributivitate nivelul pensiei minime de 1.281 de lei. Pentru ei, statul completează luna de lună diferența necesară până la acest prag. Datele publicate de Casa Națională de Pensii evidențiază dimensiunea reală a fenomenului și arată diferențe mari între județe.
Cei care beneficiază de acest sprijin primesc în medie 536 de lei. Sumele variază în funcție de venitul contributiv al fiecărui pensionar și în funcție de profilul economic al fiecărui județ. Acești bani poartă denumirea de indemnizație socială pentru pensionari și se acordă conform Legii 196 din 2009, cu modificările ulterioare.
Ce județe au cele mai mari completări la pensie
Maramureș se află în fruntea clasamentului cu cea mai mare sumă medie acordată lunar. Cei 28.187 de pensionari care primesc indemnizația socială au nevoie de aproximativ 627 de lei pentru a ajunge la nivelul minim garantat. Hunedoara urmează cu o medie de 602 lei, în timp ce județe precum Gorj, Prahova sau Constanța se află în zona 400–600 de lei.
La polul opus se află Vaslui, unde suma medie necesară este de 551 de lei, cea mai mică dintre toate județele, deși numărul beneficiarilor depășește 21 de mii. Alte zone cu medii sub nivelul național sunt Neamț, Olt sau Suceava.
Diferențele reflectă salariile istorice din fiecare regiune și specificul economic al zonelor unde industriile grele sau cele bine plătite au dispărut.
Cine sunt pensionarii care primesc aceste sume suplimentare
Majoritatea au vechime redusă, în general între 15 și 20 de ani. Este vechimea minimă care permite deschiderea unui drept de pensie la limita de vârstă. Mulți au lucrat în domenii slab plătite. Confecții, turism, muncă sezonieră, servicii auxiliare. Sunt sectoare unde salariile erau mici și contribuțiile au fost proporționale.
Există și situații în care oamenii au lucrat mai mulți ani, însă angajatorii nu au plătit contribuțiile. În astfel de cazuri, anii apar incomplet sau deloc în registrul de evidență. Casa de Pensii recomandă verificarea regulată a situației contribuțiilor pentru a evita surprizele la momentul pensionării.
Acești pensionari au îndeplinit, totuși, criteriile standard de vârstă. 65 de ani în cazul bărbaților și 63 de ani și 3 luni în cazul femeilor în 2025.
Cât de mari sunt diferențele față de pensiile speciale
Datele oficiale amplifică și contrastul cu pensiile speciale. Magistrații retrași primesc în medie 25.400 de lei, dintre care aproximativ 22.000 reprezintă partea necontributivă. Personalul auxiliar din instanțe are o pensie de aproximativ 7.500 de lei, iar aproape 4.500 de lei sunt acoperiți de stat.
Prin comparație, cei 838.394 de pensionari acoperiți prin indemnizația socială primesc în plus între 440 și 627 de lei, în funcție de județ și de veniturile realizate în perioada activă.
De ce ajung atât de mulți pensionari în această situație
Cauzele sunt deja bine conturate în datele CNPP
• vechime redusă, de regulă minimul legal
• perioade mari lucrate în sectoare cu salarii mici
• lipsa contribuțiilor din partea angajatorilor în anumite perioade
• absența unor sporuri, condiții speciale sau avantaje care cresc punctajul
În plus, o parte dintre acești pensionari au muncit în economia informală, fără contract, ceea ce nu produce niciun drept ulterior.
Un semnal important pentru actualii angajați
Specialiștii în dreptul muncii atrag atenția că situația acestor pensionari ar trebui privită și ca o avertizare pentru generațiile active. Verificarea contribuțiilor, păstrarea documentelor de muncă și raportarea neregulilor pot face diferența între o bătrânețe independentă și una depedentă de ajutoare minimale.
România are în continuare o distribuție neuniformă a veniturilor, iar diferențele între județe arată că zonele cu salarii mici rămân și în prezent vulnerabile.
Ce urmează
Indemnizația socială va continua să fie acordată cât timp pensia minimă rămâne la 1.281 de lei. Orice creștere a acestui prag va ridica automat și numărul celor care au nevoie de completare.
Pentru cei aproape 840 de mii de pensionari cu venituri foarte mici, aceste sume sunt singura modalitate de a ajunge la un nivel minim de trai. Pentru restul societății, statistica arată un lucru clar. România are încă o generație întreagă care a muncit mult, dar a rămas cu puțin. Și o responsabilitate tot mai mare de a corecta inechitățile din sistemul de pensii.
