În luna iulie a anului 2017 Șerban Huidu a decis să dea un interviu, chiar de ziua lui, pentru libertatea.ro. Printre altele Huidu spune că și-a revenit după accidentele care l-au marcat, că are multe traume, pe lângă valul de antipatie și ură pe care l-a avut de înfruntat din partea opiniei publice, dar și despre faptul că, în cele din urmă a reușit să treacă peste toate, însă numai cu ajutorul familiei, nu al psihologului pe care l-a abandonat după prima ședință.
Puțini oameni știu că Șerban Huidu a cerut să se facă modificări pe pârtia unde era să moară, iată cuvintele lui:
,,Ce am făcut, cum am trecut peste… contează numai pentru mine. Adică, pentru mine și pentru cei din jur. De fapt, este ușor să îți iei câmpii și să pleci ori într-o viață monahală ori să adopți o altă soluție de noncombat. Mai greu este să stai și să spui cum s-a întâmplat, ce s-a întâmplat, să încerci să înveți din asta și să-i înveți și pe ceilalți, să spui oamenilor prin ce ai trecut și să-i înveți din greșelile tale. De exemplu, puțină lumea știe că după accidentul din 2010, de la schi eu, am fost la pârtie când abia puteam merge și am vorbit cu cei de la pârtie să pună o protecție în jurul prăpastiei. Le-am zis că am două variante: să-i dau în judecată și să pun eu protecția aia sau să o pună ei și să nu-i dau în judecată. După două luni, au refacut totul, m-au chemat și mi-au arătat. Astea sunt lucrurile care trebuie să rămână în urmă unor accidente sau incidente de genul ăsta.”.
Întrebat dacă mai are sechele, Huidu a răspuns:
,,Sunt niște sechele pe care o să le am toată viața. În general, după un accident de genul ăsta, în primii trei ani te recuperezi cam 90%, iar restul de 10% îi recuperezi destul de greu, în ani de zile. Nu mai sunt probleme majore, ca înainte, dar, pe de altă parte, poate e mai bine că accidentul respectiv m-a oprit un pic, m-a forțat să iau lucrurile mai ușor. Lucrul ăsta, accidentul de la schi, m-a mai calmat, ca să spun așa. Nu mai vorbesc atât de repede, nu mai schiez atât de repede, stau mai mult și ascult oamenii, ascult mai mult, sunt lucruri pe care le iau că fiind pozitive, lucruri care mi s-au întâmplat în viață și sunt bune. Dar nu mai sunt cel de dinainte, clar. Cei care m-au cunoscut înainte știu.”
Puteți citi și restul interviului pe libertatea.ro.
