Ministerul Afacerilor Interne (MAI) face un pas înapoi în proiectul privind sancţionarea persoanelor care nu locuiesc la adresa din buletin. După ce presa a scris că se vrea anularea buletinului dacă adresa din buletin nu e cea corectă, MAI revine cu precizări; asta după dezbaterea publică cu privire la proiectul de lege ce stipula ca Evidenţa Populației să verifice dacă cel care solicită eliberarea unui document de identitate locuieşte în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului.
Ministerul Afacerilor Interne a organizat, marţi, o dezbatere publică pe tema proiectului Ordonanţei pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
MAI renunță la anularea buletinului în cazul unul domiciliu incorect
Directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Cătălin Giulescu, a precizat că va fi revizuit un articol din proiect care prevedea posibilitatea anulării actului de identitate în anumite situaţii.
“Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia- vorbim de anularea menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă e persoanelor. În niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist”, a declarat Cătălin Giulescu.
Menţiunea de domiciliu din buletin, “o noţiune mai complexă”
Oficialul MAI a adăugat că menţiunea de domiciliu este o noţiune mai complexă, care printre altele presupune un anumit nivel de contact între autoritatea publică şi cetăţean.
“Intervenţia legislativă îşi propune să corecteze anumite situaţii, nimic mai mult, nu se va realiza niciun fel de evaluare a modului în care persoanele locuiesc sau nu locuiesc la adresă, deoarece domiciliul nu este singurul element analizat în ceea ce priveşte stabilirea corectitudinii domiciliului. Adică domiciliul nu trebuie să reprezinte în mod obligatoriu locul unde o persoană locuieşte”, a conchis Cătălin Giulescu.
Oficialul din Ministerul de Interne a explicat că procedura ca presupune o notificare a cetăţeanului, o solicitare de a lua legătura cu autoritatea publică, o notificare cu privire la procedura la care urmează să fie iniţiată.
“Această procedură este vizată să dureze cel puţin 60 de zile, astfel încât cetăţeanul care este plecat pentru o perioadă scurtă în străinătate să aibă timp să ia la cunoştinţă faptul că este posibil să fie iniţiată o procedură de anulare a domiciliului în ceea ce-l priveşte”, a mai precizat Giulescu, care a adăugat că nimeni nu îşi propune o evaluare a tuturor menţiunilor de adrese din România.
“Va fi vorba de radierea privind menţiunea domiciliului, nu anularea cărţii de identitate”
Participanţii la dezbatere au reclamat că explicaţiile directorului DEPABD sunt în contradicţie chiar cu propunerile din proiectul de act normativ, respectiv cu art. 35.1 din proiect.
Acesta prevede că “în situaţia în care menţiunea privind stabilirea domiciliului îşi încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate şi efectuează menţiunea corespunzătoare în RNEP cu privire la încetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar în situaţia în care menţiunea privind stabilirea reşedinţei îşi încetează valabilitatea, se efectuează doar menţiunea corespunzătoare în RNEP”.
“Nimeni nu-şi propune o evaluare a tuturor menţiunilor din România. Totuşi, în România există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni. La acele adrese, unde sunt nişte imobile la 50-70 metri pătraţi, figurează mai mult de 1.000 de persoane ca având domiciliul”, a mai declarat Giulescu.
El a precizat că va fi vorba de radierea privind menţiunea domiciliului, nu anularea cărţii de identitate, care este o altă procedură faţă de care este abilitată doar instanţa de judecată.
Cum vor arăta noile buletine de identitate
Noul buletin electronic, care este în teste la Cluj, acolo unde au fost deja emise primele exemplare, este mai mic ca dimensiune.
România se aliniază astfel noilor standarde europene și modifică formatul actualelor cărți de identitate. Vezi mai jos cum arată noul buletin electronic emis deja la Cluj.
