În mediul rural, situațiile mai delicate se rezolvă la libera înțelegere între membrii comunității. Acest sistem de autoreglare a conflictelor funcționează de mii de ani, scrie unica.ro.
Uneori aceste încercări de aplanare a anumitor situații delicate duc și la situații amuzante după cum o să citești în povestea de mai jos.
“Într-un sat din sudul țării, un bărbat de vârstă mijlocie a plecat hotărât să-și confrunte unul dintre vecini și să rezolve o problemă ce lega familia lui de familia vecinului. Casa vecinului era la cinci minute distanță de casa lui.
Ajuns la poarta vecinului a țipat întrebând dacă e cineva acasă. S-a auzit o ușă scârțâind.
Un băiat de vreo 9 – 10 ani a ieșit repede din casă și a venit spre poartă. A venit fugind. Era în picioarele goale. N-a deschis poarta. Bărbatul l-a întrebat:
– Tatăl tău e acasă? Am o treabă cu el!
– Nu, nu e! E plecat în târg să vândă animale.
– Și mama ta?
– Și ea e tot în târg, cu tata.
– Fratele tău, Cristi, unde e?
– Cu mama și tata.
Bărbatul nu știa ce să mai facă. S-a mișcat de pe un picior pe altul mormăind. Voia să rezolve problema lui chiar astăzi. Lucrurile se complicaseră. Nu se aștepta la asta.
– Poate pot să vă ajut eu. Dacă aveți nevoie de scule, să știți că știu unde sunt și dacă aveți nevoie, el împrumutați și îi zic eu tatei că le-ați luat! Nu cred că se supără. Vă trec în caiet.
– De fapt, eu venisem să discut cu tatăl tău. Fratele tău, Cristi a lăsat-o grea pe fata mea, Florina.
Băiatul a stat puțin pe gânduri și apoi a spus:
– Chiar trebuie să vorbiți cu tata despre asta. Eu nu știu cum stau treburile. Știu doar că pentru taur cere 500 lei și pentru berbec 250, dar habar n-am cât cere pentru fratele meu, Cristi.”
