Zece țări din Uniunea Europeană, printre care și România, cer ca blocul comunitar să interzică importurile de gaz și de gaz natural lichefiat din Rusia, potrivit unui document consultat de POLITICO.
Într-o propunere comună, obținută de POLITICO, cele 10 țări – Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Danemarca, Suedia, Finlanda, Cehia, România și Irlanda – au cerut „acțiuni suplimentare” pentru a închide lacunele legislative și pentru a viza veniturile substanțiale ale Rusiei din vânzările de gaze naturale. Semnătura Poloniei este semnificativă, întrucât aceasta a preluat președinția influentă a Consiliului UE la începutul acestui an, oferindu-i puterea de a stabili agenda în Bruxelles.
Țările au subliniat că Rusia a câștigat 200 de miliarde de euro din vânzările de combustibili fosili către UE de la începutul invaziei de amploare în Ucraina, în februarie 2022, iar importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia au crescut cu 11% în prima jumătate a anului 2024.
„Capacitatea Rusiei de a-și susține eforturile de război este profund legată de veniturile sale din energie”, se arată în document. „Trebuie să facem un pas înainte și să abordăm problema creșterii importurilor de gaz natural lichefiat rusesc. Ca obiectiv final, este necesar să interzicem importul de gaz și GNL din Rusia cât mai curând posibil.”
În ciuda angajamentelor europene de a reduce dependența de Rusia, Moscova rămâne un furnizor major de LNG transportat pe mare către blocul european. Datele colectate de firma de informații Kpler, consultate de POLITICO, arată că UE a importat 472.000 de tone metrice de gaz natural lichefiat de la începutul acestui an, o cantitate semnificativ mai mare decât media înainte de război.
Deși este posibilă o eliminare treptată a gazului rusesc, grupul de țări solicită ca Bruxelles-ul să intensifice sancțiunile împotriva flotei de tancuri GNL a Rusiei, „interzicând ancorarea și serviciile maritime pe teritoriul UE”.
Ce alte sancțiuni mai sunt luate în calcul
Măsurile propuse se extind și la interzicerea importului unor metale precum aluminiul din Rusia, reducerea dependenței de combustibil nuclear rusesc, simplificarea și susținerea legală a inspecțiilor la frontieră, precum și sancționarea instituțiilor financiare din țări terțe care permit Moscovei să ocolească regulile bancare occidentale.
„Restricțiile asupra activelor cripto sunt un alt domeniu care merită explorat în continuare”, se menționează în document.
Având Polonia la conducerea președinției rotative, Comisia Europeană este așteptată să prezinte un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei la începutul acestui an, pe fondul presiunilor de a epuiza fondurile Kremlinului înainte de cea de-a treia aniversare a invaziei de amploare din Ucraina, luna viitoare.
Totuși, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a promis că va bloca noile restricții asupra sectorului energetic, în timp ce Slovacia vecină face presiuni pentru a crește importurile de gaz rusesc, în loc să le oprească.
