România riscă un scenariu de “blackout” în plină iarnă dacă va închide termocentralele de la Complexul Energetic Oltenia la termenul stabilit în fața Comisiei Europene. Este avertismentul lansat de ministrul Energiei Sebastian Burduja Ivan. Pe de altă parte, dacă țara noastră nu respectă angajamentele luate (să închidă centralele de la Complexul Energetic Oltenia) riscă amenzi de două miliarde de euro.
Ministrul Energiei: „Există riscul să ajungem în situație de blackout (…)”
Discuția despre viitorul energiei revine în prim-plan, după ce ministrul Energiei a lansat un avertisment serios: România s-ar putea confrunta cu pene masive de curent, chiar din această iarnă, dacă renunță prea repede la termocentralele pe cărbune. Este vorba despre Complexul Energetic Oltenia (CEO), al doilea cel mai mare producător de energie electrică din țară, care funcționează pe bază de lignit și asigură, în prezent, o parte importantă din echilibrul sistemului energetic.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producție de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situația de a nu avea suficientă energie”, a declarat ministrul Energiei la Digi24. „Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie, într-o perioadă geroasă, cu furtuni de zăpadă, să nu avem producție deloc pe eolian sau solar și să ajungem în situație de blackout”. Blackout-ul nu înseamnă doar întreruperi scurte și localizate de curent, ci o cădere masivă a rețelei electrice, cu impact la nivel național, greu de remediat rapid.
România are angajament prin PNRR să închidă centralele până la final de 2025
Problema este, însă una delicată. România are un angajament în fața Comisiei Europene. Închiderea centralelor pe cărbune face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar nerespectarea calendarului ar putea atrage penalități financiare. „Dacă România decide să păstreze centralele în funcțiune, riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, a explicat ministrul.
Pentru a evita această situație, Ministerul Energiei a solicitat un studiu tehnic realizat împreună cu Transelectrica și o companie internațională specializată. Documentul, de peste 6.000 de pagini, a fost prezentat Bruxelles-ului și a convins Comisia să redeschidă negocierile. „Studiul a adus evidențe tehnice clare, în care am arătat riscul pe care România îl are. Așa am reușit să-i conving să redeschidă discuția, discuție pe care timp de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat ministrul. Potrivit oficialului, blackout-ul este doar unul dintre cele patru scenarii analizate în document, însă este cel mai periculos pentru stabilitatea sistemului energetic și pentru siguranța populației.
Care ar fi soluția
Expertul în energie Ion Purica spune că România se află într-o situație de echilibru fragil. „Pe termen lung, este inevitabil să renunțăm la cărbune, însă tranziția trebuie făcută responsabil. În vârful de iarnă, când temperaturile scad mult sub zero și consumul ajunge la cote maxime, regenerabilele nu pot acoperi necesarul. Dacă nu avem stocare masivă de energie sau unități flexibile care să intre rapid în funcțiune, riscul de blackout este real”, a explicat specialistul. El subliniază că soluția ar putea fi o etapizare mai atentă a tranziției, prin menținerea unor capacități pe cărbune în paralel cu investițiile accelerate în nuclear și în tehnologii de stocare.
Ce ar însemna, de fapt, un blackout
Un blackout ar însemna o cădere masivă a rețelei de electricitate, nu doar pene de curent locale de câteva minute. Într-un astfel de scenariu, spitalele, instituțiile publice, transportul, comunicațiile și chiar alimentarea cu apă ar putea fi grav afectate.
Reluarea alimentării nu se face prin simpla „repornire a unui buton”, ci necesită un proces complex de reconectare a rețelei, care poate dura de la câteva ore la chiar câteva zile, în funcție de amploarea avariei. Un astfel de eveniment ar provoca pierderi economice majore, ar afecta siguranța populației și ar pune o presiune uriașă pe autorități, motiv pentru care specialiștii atrag atenția că România trebuie să evite cu orice preț o astfel de situație.
