România este cu depozitele de gaze 100% pline şi cu lacurile de acumulare la maximul ultimilor trei ani. Elementul care poate genera cele mai mari dificultăţi este vremea.
Europa pare cu temele făcute la intrarea în sezonul rece, cu depozitele de gaze pline şi cu lacurile de acumulare hidro la un nivel confortabil. Mai mult, situaţia dificilă din multe sectoare energointensive dă puţine motive de speranţă că ar putea exista o creştere a cererii de energie sau de gaze, astfel că la momentul actual lucrurile par destul de stabile pe partea de aprovizionare, scrie Ziarul Financiar.
Ce poate ameninţa acest echilibru? Vremea, cu un impact major pe cerere, dar şi pe producţia de energie care este tot mai verde şi meteodependentă, dar şi o schimbare în comportamentul Rusiei.
Pe 15 octombrie, depozitele de gaze ale României erau pline în proporţie de 100%, arată datele furnizate de Gas Infrastructure Europe. Mai mult, nivelul este mult mai confortabil faţă de nivelul de 92% din aceeaşi zi a anului trecut sau de gradul de umplere de 74% de pe 15 octombrie 2021.
Acest grad de umplere total se suprapune cu o scădere a cererii de gaze, cel puţin în primele şase luni ale anului de 13%, după cum arată cele mai recente date ale OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze.
Pe acest trend accentuat de scădere a cererii, generat mai ales de problemele severe din industria îngrăşămintelor, preţul gazului este în scădere continuă.
Dacă în iulie 2022 gazul ajunsese la 1.548 de dolari/mia de metri cubi pentru ca în septembrie să depăşească pragul de 2.000 de dolari pe mia de metri cubi, în iunie 2023 preţul gazului de import era de 381 de dolari pe mia de metri cubi, arată datele din cel mai recent raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
