Cetățenii Republicii Moldova au decis, duminică, prin referendum, ca țara să urmeze un parcurs european. Ce urmează acum? Obiectivul actualei guvernări de la Chișinău este ca țara să devină membră cu drepturi depline a UE până în anul 2030. În acest interval de timp, va trebui să-și racordeze aproximativ 4000 de legi naționale la legislația Uniunii.
Decizia ca țara să urmeze un parcurs european s-a luat cu o majoritate la limită și în condițiile unor ingerințe masive în procesul electoral, orchestrate de la Moscova.
Întrebarea de pe buletinul de vot a fost:
“Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”
Rezultatul referendumului din 21 octombrie din Republica Moldova
Potrivit rezultatelor comunicate, luni seară, de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău după numărarea voturilor din toate cele 2.219 secții de votare, 50,46% dintre participanții la referendum (sau 751.235 de votanți) au răspuns cu “Da”, în timp ce 49,54% (sau 737.639 de votanți) s-au opus acestei inițiative.
Referendumul va determina modificarea Constituției după hotărârea Curții Constituționale, de confirmare a rezultatelor referendumului.
Maia Sandu își va continua parcursul electoral în turul 2 al alegerilor prezidențiale, deoarece, după turul 1, desfășurat simultan cu referendumul, actuala șefă a statului a întrunit circa 42% din voturi, în timp ce al doilea clasat, Alexandr Stoianoglo, a obținut ceva mai mult de 26%.
Sandu a acuzat în primele ore după încheierea votului – când rezultatele parțiale indicau invalidarea referendumului – că țara a fost supusă “unui atac fără precedent asupra libertății și democrației”.
“Grupări criminale, împreună cu forțe străine, ostile intereselor noastre, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace pentru a duce cetățenii și țara noastră într-o zonă de incertitudine şi instabilitate. Avem probe şi informații că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300.000 de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Obiectivul a fost compromiterea unui exercițiu democratic. Scopul lor a fost să inducă frică și panică în societate. Nu vom renunța să apărăm libertatea și democrația. Așteptăm rezultatele finale și vom reveni cu decizii”, a afirmat Sandu.
Ulterior, când voturile din Diaspora au înclinat balanța, șefa statului a revenit cu un nou mesaj, de mobilizare în turul 2 prezidențial.
“Peste 240.000 de concetățeni au votat în afara țării și nu au lăsat soarta țării pe mâna celor care o vând. Suntem un tot întreg, suntem o familie. Am câștigat prima bătălie dintr-o luptă grea și nedreaptă (…) Pentru ca toate eforturile să nu fie zadarnice avem datoria să asigurăm o mobilizare generală la vot. Mai avem o bătălie de dat”, a cerut ea.
De asemenea, când rezultatele numărării a peste 99% din voturi au arătat că referendumul a “trecut”, Rusia a acuzat guvernul și președinția de la Chișinău că ar fi fraudat scrutinul.
Ce înseamnă rezultatul de la referendum pentru viitorul țării
Modificarea constituțională supusă votului la referendum a fost tipărită pe buletinul de vot, astfel încât cetățenii să știe ce votează.
“Reconfirmând identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,
Declarând integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova,
Constituția se completează (…) cu următorul cuprins:
(….)
Articolul 140
Aderarea la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene
(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene se stabilește de Parlament prin lege organică.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte acte juridic cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Practic, referendumul determină reglementarea la nivel constituțional a tipului de majoritate cu care se adoptă în Parlamentul de la Chișinău documentele de aderare a țării la UE și consacră, tot la nivel constituțional faptul că, în caz de conflict între legislația europeană și cea națională, are prioritate cea europeană.
În 2022, Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. În vara acestui an, cele două state au început oficial negocierile de aderare.
Obiectivul actualei guvernări de la Chișinău este ca țara să devină membră cu drepturi depline a UE până în anul 2030. În acest interval de timp, va trebui să-și racordeze aproximativ 4000 de legi naționale la legislația Uniunii.
Republica Moldova și Ucraina au mers “mână în mână” pe drumul spre Uniune și la fel se va întâmpla până când vor fi deschise capitolele de negociere. Din acel moment, fiecare din cele două țări va parcurge separat drumul spre aderare.
Anterior, președinta Maia Sandu a admis că aderarea Moldovei la UE s-ar putea produce “în doi pași”, dacă, până la aderare, nu va fi soluționată problema separatismului transnistrean, întreținută artificial de Rusia.
Fostul ministru moldovean de Externe, Nicu Popescu, în mandatul căruia Republica Moldova a făcut cei mai consistenți pași pe calea europeană, a explicat ce ar presupune “aderarea în doi pași.
“Din punct de vedere legal, va fi un singur moment al aderării Republicii Moldova la UE, inclusiv cu regiunea transnistreană. Problema va apărea în ceea ce privește aplicarea anumitor politici și finanțări europene, pentru că finanțările europene vin acolo unde se poate verifica modul cum sunt cheltuiți banii și unde sunt respectate procedurile europene.
De exemplu: UE finanțează masiv infrastructura în statele candidate. Evident, UE o să dea bani pentru drumuri, poduri, canalizare acolo unde felul cum sunt cheltuiți acești bani este transparent și verificabil.
În momentul în care o zonă din Republica Moldova nu poate asigura aceste rigori, cei de acolo nu vor beneficia de acele finanțări. Dar din punct de vedere legal, ei vor fi în UE. Noi, ca țară, vom adera la UE într-o singură etapă, doar că unii nu vor beneficia de o bună parte din avantajele aderării”, a arătat fostul ministru.
Context: de ce s-a organizat referendum în Republica Moldova
Referendumul din 2022 a fost o consecință deciziei politice luate de autoritățile de la Chișinău după invazia Rusiei în Ucraina. Astfel, în martie 2022, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE.
În luna iunie a aceluiași an, țara primit din partea Consiliului European statutul de țară candidată.
În decembrie 2023, Consiliul European și-a anunțat decizia de a deschide negocierile de aderare cu Moldova.
Moldova și-a stabilit ca dată-țintă pentru aderarea la UE anul 2030.
Președinta Maia Sandu și-a anunțat anul trecut de a candida pentru un nou mandat intenția de a solicita realegerea.
Pe 16 mai anul curent, Parlamentul de la Chișinău a aprobat organizarea referendumului constituțional de aderare la UE în același timp cu alegerile prezidențiale, în data de 20 octombrie.
