Revoluționarii din fața televizoarelor au simțit oportunitatea și s-au aranjat pe viață.
Se apropie luna decembrie și, ca de fiecare dată, se va vorbi mult despre Revoluție, despre eroi, despre acele zile teribile ale istoriei noastre. Tineri care au murit la Timișoara și București, pentru idealurile libertății, sătui de 50 de ani de întuneric și izolare. Au fost zile, săptămâni foarte tulburi, mai ales după 22 Decembrie, când mulți au realizat cu tristețe că ajung la putere oameni ai fostului regim, adică exact cei împotriva căruia ieșiresă în stradă românii. Pe lângă politicieni oportuniști, afaceriști dubioși și generali numiți miniștri deși ordonaseră să se tragă împotriva demonstranților, a apărut și o nouă categorie de profitori. Sunt cei care au stat în fața televizoarelor, la adăpost, au simțit mirosul banilor și s-au erijat în revoluționari, pentru a primi foloasele care decurg din acest statut.
Odată ce s-a auzit de avantajele de care pot beneficia în cazul în care obțin un certificat de revoluționar, au ieșit la suprafață aceste scursuri ale societății, au dat șpagă unde trebuia și, fără nicio rușine, au susținut că și ei sunt eroi și merită această recunoaștere. Apoi și-au frecat mâinile de bucurie, doar câștigaseră lozul cel mare, fără niciun merit, și acum se bucurau de un nou statut. Acordarea de certificate de revoluționar a devenit o afacere la scară națională, le-au primit chiar și oameni din orașe unde nici măcar nu s-a tras un foc de armă în acele zile. Sunt mii de oameni care au primit apartamente, spații comerciale, terenuri și rente viagere, fără ca nimeni să verifice dacă argumentele lor sunt reale. Din păcate, au fost și cazuri de revoluționari adevărați, care chiar participaseră la revoltele de stradă și care ulterior, pentru anumite sume de bani, depuneau mărturie în favoarea celor care solicitau un certificat, deși aceștia nu mișcaseră un deget la evenimentele din 1989.
Singurii revoluționari adevărați, care ar merita cu prisosință acest statut, sunt cei care au participat la revoltele împotriva lui Ceaușescu înainte de 22 Decembrie 1989. Muncitorii de la Autocamioane Brașov, din 1987, sau oamenii care au ieșit în stradă la Timișoara, începând cu 16 decembrie 1989, apoi cei care au format celebra baricadă de la Universitate, din 21 Decembrie. Aceștia sunt adevărații eroi, care au luptat cu mâinile goale împotriva forțelor fidele lui Ceausescu. Ce s-a întâmplat după 22 Decembrie miroase prea urât, Armata trecuse deja de partea demonstranților, iar mișcările de culise confiscau idealurile Revoluției. Mulți tineri au ieșit în stradă nu pentru avantaje materiale, garantate de un certificat, ci pentru că doreau o viață mai bună. Dacă se ținea cont de dovezile clare, nu s-ar fi ajuns la atâția revoluționari de ocazie. Dar într-o țară unde corupția face legea, unde șpaga dictează regulile, oricine poate obține drepturi în mod fraudulos. Ne-au trebuit 27 de ani ca să luăm primele măsuri împotriva falșilor revoluționari. Cât ne va lua ca să aflăm adevărul despre Revoluție?
Cristian Huluban
