Potrivit Poliției, o defecțiune la rețeaua electrică ar fi putut provoca fisurarea unei conducte de gaze aflate în exteriorul blocului distrus, generând scurgerea care a dus, în final, la explozia devastatoare.
La ce piste au ajuns anchetatorii, în urma primelor cercetări
Anchetatorii susțin că, potrivit primelor date, un scurtcircuit la un cablu electric amplasat lângă conducta principală de gaz ar fi produs o fisură. Gazul s-a infiltrat și s-a acumulat la etajele 5 și 6 ale blocului din Rahova, unde, în cele din urmă, a avut loc deflagrația. Cercetările continuă într-un ritm alert, însă specialiștii estimează că munca de teren va mai dura cel puțin două săptămâni, până la stabilirea cauzei certe a exploziei.
Pentru a clarifica ipotezele, anchetatorii au extins zona investigațiilor în afara blocului, efectuând săpături de-a lungul conductei.
În urma acestora, s-a descoperit locul în care s-ar fi produs scurgerea de gaz: o țeavă aflată sub asfalt, la mică distanță de clădire.
Conducta de gaz care alimenta clădirea ar fi fost montată necorespunzător, în imediata vecinătate a mai multor cabluri electrice. Potrivit primelor ipoteze, un scurtcircuit produs la aceste cabluri ar fi putut duce la apariția unor fisuri în țeavă.
Cristian Gheorghe, chestor de poliție și director al Direcției de Investigații Criminale, a confirmat, pentru Știrile PRO TV, că „s -a ridicat acea bucată de țeavă, precum și
cablul electric din proximitatea acesteia, s-au făcut secțiuni și au fost ridicate de specialiștii de la INSEMEX. Este o țeavă principală de transport gaze, la momentul de față aparține unei societăți pe care o avem în anchetă. Era un șanț în care erau aranjate traseele de livrare a utilităților, apă… ”.
Cum vor fi ajutați oamenii rămași fără locuințe, în urma exploziei din Rahova
Conducta fisurată, împreună cu cablurile arse, au fost trimise la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitatea Mineră și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX), unde urmează să fie analizate în detaliu.
Raportul experților va fi esențial pentru stabilirea exactă a mecanismului exploziei și pentru a stabili cine se face responsabil de această tragedie.
Deoarece structura superioară a blocului este grav afectată și riscant de explorat, anchetatorii au fost nevoiți să folosească echipamente speciale. Alexandru Poroșanu, director adjunct al Institutului Național de Criminalistică, a explicat că „partea de intervenție la nivelele superioare afectate de explozie s-a efectuat cu drone și cu roboți. Este singura variantă pe care la momentul actual o avem disponibilă”.
În paralel, autoritățile locale și centrale caută soluții pentru sinistrați. Ministerul Dezvoltării a anunțat intenția de a modifica legislația astfel încât statul să poată finanța integral reconstrucția blocului afectat. Conform planului, locuințele noi ar urma să fie oferite cu chirie foștilor proprietari pe durata vieții, iar moștenitorilor minori pentru o perioadă de până la 20 de ani, cu posibilitatea de achiziție ulterioară.
Între timp, Primăria a început lucrări de securizare a zonei. Au fost montate garduri de protecție, iar intrările și geamurile apartamentelor de la parter sunt sigilate, din cauza riscului iminent de prăbușire.
