Românii s-au grăbit să își retragă banii din Pilonul II și III de pensii în iulie 2025, luna de dinaintea introducerii contribuției la sănătate (CASS) pentru veniturile mai mari de 3.000 de lei. Sumele plătite au atins un nivel istoric, mult peste media obișnuită a sistemului, semn că mulți au vrut să încaseze înainte ca statul să aplice noua taxă.
Fondurile de pensii private au virat în total aproape 293 milioane lei, față de 170 milioane în iunie, fiind cea mai mare valoare de plăți din istoria sistemului.
Plăți record din pensiile private înainte de introducerea CASS
Pilonul II, cel obligatoriu, a plătit în iulie 267,4 milioane lei către 8.654 beneficiari, comparativ cu 155,3 milioane lei pentru 5.660 beneficiari în iunie.
Pilonul III, cel facultativ, a înregistrat la rândul său un record: 25,3 milioane lei pentru 1.880 de beneficiari, față de 14,8 milioane lei pentru 1.173 beneficiari în luna precedentă, notează Economedia.
Explozia acestor plăți are vine ca urmare a deciziei Guvernului de a introduce din august CASS pentru pensiile private ce depășesc pragul de 3.000 lei. Măsura ar trebui să aducă la buget 1,3 miliarde lei în 2025 și 4,1 miliarde lei în 2026.
Totuși, specialiștii atrag atenția că legea introduce o formă de dublă taxare: baza de calcul a CASS nu ține cont doar de câștigul net peste contribuțiile proprii, ci de întreaga sumă retrasă.
În consecință, românii vor plăti contribuții și pentru banii deja impozitați când au fost virați în fonduri, indiferent dacă au câștigat sau pierdut la final.
Critici privind tratamentul fiscal
Problema nu este nouă: timp de 16 ani, până în 2024, pensiile private au fost deja dublu impozitate. Situația a fost atunci corectată, dar acum se repetă la nivelul CASS.
Diferența de abordare devine cu atât mai discutabilă cu cât alte forme de economisire, precum dobânzile bancare sau investițiile la bursă, sunt taxate exclusiv pe profit, nu pe suma investită inițial.
Astfel, pensiile private sunt tratate mai dur decât alte produse financiare, ceea ce creează un regim fiscal discriminatoriu. Consultanții fiscali avertizează că măsura descurajează economisirea pe termen lung și subminează încrederea românilor într-un sistem conceput să le ofere siguranță financiară la vârsta pensionării.
