Planul fiscal al Guvernului pentru reducerea deficitului bugetar, care a fost trimis la Bruxelles, a fost publicat vineri, pe site-ul Ministerului de Finanțe. Executivul își propune să reducă deficitul bugetar cu 5,4% în următorii șapte ani – de la 7,9%, în prezent, la 2,5% din PIB – până în 2031. De asemenea, Guvernul solicită oficialilor de la Bruxelles să extindă perioada de ajustare a deficitului bugetar de la patru ani, cât indică tratatul de funcționare al UE în prezent, la șapte ani.
În documentul de peste 120 de pagini, Guvernul se angajează să implementeze o serie de reforme în domeniul fiscal-bugetar, inclusiv în ceea ce privește salariile și pensiile, dar și mediul de afaceri. Totuși, planul fiscal care a fost trimis Comisiei Europene nu conține măsuri concrete.
Potrivit planului fiscal, proiecția veniturilor bugetare în perioada 2025-2031 se bazează pe cinci ipoteze:
1. Creșterea veniturilor bugetare în corelare cu PIB-ul nominal – În intervalul 2025-2031, veniturile bugetare ar urma să crească în același ritm cu PIB-ul, astfel încât să contribuie la ajustarea fiscal-bugetară.
2. Reforma fiscală conform PNRR – Implementarea reformelor prevăzute în jaloanele 207, 208 și 237 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar trebui să aducă venituri suplimentare de aproximativ 1,1% din PIB în 2025, luând în calcul și majorarea plafonului neimpozabil pentru pensii. Măsurile specifice de reformă vor fi definite de Banca Mondială, iar Guvernul urmează să le aprobe în primul trimestru din 2025.
3. Îmbunătățirea colectării și digitalizarea – Proiectele de digitalizare și măsurile împotriva evaziunii fiscale, alături de îmbunătățirea legislației în domeniul insolvenței, sunt estimate să majoreze veniturile bugetare cu 0,5% din PIB până la sfârșitul anului 2026.
4. Actualizarea veniturilor nefiscale – Redevențele pentru exploatarea resurselor naturale și minerale vor fi revizuite pentru a reflecta mai corect valoarea acestor resurse.
5. Proiectul Neptun Deep – Începând cu anul 2027, exploatarea gazelor naturale din proiectul Neptun Deep ar trebui să aducă încasări suplimentare din accize și redevențe.
„Ministerul Finanțelor va efectua, cu sprijinul asistenței tehnice, al serviciilor de consiliere și de consultanță, o analiză a modului în care poate fi îmbunătățită structura sistemului fiscal/legislației fiscale din România astfel încât sistemul fiscal să contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile.
Accentul se va pune pe:
eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări),
contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (și anume impozitele locale) și
orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice, ținând seama de impactul de redistribuire a veniturilor al acestei măsuri”, se mai arată în planul fiscal al Guvernului.
PLANUL FISCAL POATE FI CONSULTAT AICI.
Principalele măsuri pe care Guvernul le propune în planul fiscal:
Vor să reducă cheltuielile statului cu salariile bugetarilor
Vor elimina facilitățile fiscale și vor reduce gradual pragul pentru IMM-uri
În 2025, se reduc gradual facilitățile pentru domeniul construcțiilor. În 2028, va fi eliminată total măsura taxelor reduse pe salarii.
Deduceri fiscale pentru cei cu venit sub salariul mediu pe economie
Planul spune că vor fi actualizate prevederile legate de TVA (dar nu menționează clar că vor crește TVA)
Noua lege a salarizării limitează sporurile la 20% și se aplică atunci când există spațiu fiscal, când deficitul este 5%
Cu privire la reforma pensiilor, în planul fiscal este precizat că „se concentrează pe asigurarea sustenabilității fiscale și pe digitalizarea Pilonului II al sistemului de pensii”.
Principalele măsuri menționate pentru reforma pensiilor:
Asigurarea sustenabilității fiscale a Pilonului II prin creșterea contribuțiilor de la 4,75% la 6% până în anul 2031
Digitalizarea sistemului de pensii private
Diversificarea investițiilor în cadrul Pilonului II
Introducerea unei noi formule de calcul pentru pensii
Introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor
Reducerea pensionării anticipate și prelungirea vieții active
Întărirea principiului contributivității și creșterea adecvării pensiilor
Impactul bugetar pe care ar trebui să îl aducă reforma pensiilor este de 1,1% din PIB în 2025.
