În ultima vreme au apărut o mulțime de discuții cu privire la perioadele asimilate stagiului de cotizare la pensie.
Printre principalele reglementări din noua lege a pensiilor
introducerea unei noi formule de calcul, bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivităţii;
stabilirea vârstei standard de pensionare la 65 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați;
stagiul minim este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare contributiv de 35 de ani;
reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanelor care au realizat stagiu de cotizare contributiv în condiții de muncă speciale și deosebite, în condiții de handicap sau au depășit stagiul complet de cotizare;
stagiul de cotizare mai mare de 25 de ani va fi răsplătit cu puncte suplimentare pentru vechime;
normalizarea condițiilor speciale și deosebite de muncă până în anul 2035;
acordarea unor beneficii pentru mame, care se pot pensiona mai devreme cu câte şase luni pentru fiecare copil pe care l-au născut şi crescut, până la vârsta de 16 ani, în limita unei reduceri maxime de trei ani şi şase luni;
luarea în calcul la stabilirea pensiei a sporurilor nepermanente pentru care s-au plătit contribuții.
Perioada care nu va mai fi asimilată stagiului de cotizare
O mare schimbare va fi însă și în ceea ce privește perioadele asimilate stagiului de cotizare. De exemplu, perioada de acordare a pensiei de invaliditate nu mai este considerată asimilată.
Cel mai probabil, motivul ar putea fi faptul că noua lege a pensiilor le oferă posibilitatea celor a căror capacitate de muncă nu a fost integral afectată, să presteze activități – adică să obțină, pe lângă pensia de invaliditate, niște venituri pentru care e foarte posibil ca legea fiscală să oblige la plata contribuției la pensii.
Cu alte cuvinte, pe viitor, cei cu pensie de invaliditate ar putea să ajungă să plătească contribuții pentru celelalte venituri obținute, ceea ce face incompatibilă considerarea ca perioadă asimilată, adică necontributivă, scrie avocatnet.ro.
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza fie a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii, fie a altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca, potrivit noii legi a pensiilor, care intră în vigoare toamna asta.
Până acum, perioadele asimilate, printre care se regăsea și perioada în care cineva a beneficiat de pensia de invaliditate, erau considerate perioade pentru care nu s-au datorat sau plătit contribuții de asigurări sociale şi care sunt asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Cu alte cuvinte, conform legii actuale, perioadele asimilate erau acele perioade necontributive, dar pe care legiuitorul le considera asimilate stagiului de cotizare pentru pensie.
La nivel de definiție, noua lege stabilește că perioadele asimilate sunt tot niște perioade necontributive de care se ține cont la pensie: „perioade pentru care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuţii de asigurări sociale considerate prin prezenta lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii şi care se valorifică la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prezentei legi, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public”.
„Pentru oricare dintre gradele de invaliditate (…), în funcție de diminuarea capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale”, prevede noua lege.
În noua lege a pensiilor, o perioadă era considerată asimilată stagiului de cotizare atâta timp cât rămânea necontributivă, însă beneficiarul pensiei de invaliditate va putea, în măsura capacității sale de muncă, conform noii legi, să mai presteze totuși activitate, adică să contribuie cu ceva la pensie.
