O inițiativă legislativă depusă recent la Senat propune abrogarea articolului din Codul administrativ care reglementează pensiile speciale pentru primari, viceprimari și președinții de consilii județene. Măsura, justificată prin angajamentele asumate de România în cadrul PNRR, ar elimina definitiv un tip de beneficiu considerat neconform cu principiul contributivității. Impactul ar fi semnificativ atât în plan bugetar, cât și în relația cu instituțiile europene.
O propunere legislativă privind eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali a fost depusă la Senat. Proiectul vizează funcțiile de primar, viceprimar, președinte și vicepreședinte de consiliu județean, indiferent de perioada în care acestea au fost ocupate.
Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, toate persoanele care au deținut aceste funcții începând cu anul 1992 beneficiază de o indemnizație lunară specială.
Aceasta se calculează prin aplicarea unui procent de 0,40% pentru fiecare lună de mandat, până la un maxim de 144 de luni, la indemnizația brută în plată corespunzătoare funcției respective.
Astfel, un fost președinte de consiliu județean ar fi îndreptățit, conform formulei actuale, la o pensie specială lunară cuprinsă între 6.260 de lei (48 de luni * 0,40% * 32.603 lei) și 18.780 de lei (144 de luni * 0,40% * 32.603 lei).
Cu alte cuvinte, cuantumul ar putea fi de aproape șapte ori mai mare decât pensia medie din România, estimată la 2.816 lei.
Articolul 210 din Codul administrativ, vizat pentru abrogare
Proiectul legislativ înregistrat la Senat prevede abrogarea articolului 210 din OUG nr. 57/2019, care instituie pensiile speciale pentru aleșii locali. Inițiatorii motivează această decizie prin situația macroeconomică dificilă și prin obligațiile asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Este o acțiune necesară și urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României și de angajamentele privind pensiile speciale, parte a jaloanelor din PNRR”, se arată în expunerea de motive.
În document se precizează că eliminarea definitivă a acestui tip de pensie ar contribui la stabilitatea fiscală și la respectarea principiilor de echitate în sistemul public de pensii.
Obligație asumată prin PNRR și condiționare europeană
Potrivit inițiatorilor, abrogarea nu este doar o decizie de politică internă, ci și o condiție esențială pentru respectarea angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene.
Prin Jalonul 215 din PNRR, statul s-a angajat să reducă cheltuielile generate de pensiile speciale și să reformeze sistemul astfel încât beneficiile să fie corelate cu contribuțiile efective.
Deși aplicarea pensiilor speciale pentru aleșii locali este în prezent suspendată până la 1 ianuarie 2027, simpla amânare nu îndeplinește cerințele de reformă structurală impuse prin PNRR.
Inițiatorii subliniază că doar eliminarea definitivă a articolului respectiv poate garanta îndeplinirea obligațiilor asumate și evitarea riscului de a pierde o finanțare europeană estimată la 869 de milioane de euro.
Echitate și principiu contributiv în sistemul public de pensii
În argumentația proiectului se menționează că abrogarea contribuie la restabilirea principiului echității și al contributivității, într-un context în care pensiile speciale generează discrepanțe majore între diferite categorii de beneficiari. Eliminarea acestor privilegii ar întări ideea că veniturile din perioada de inactivitate trebuie să fie proporționale cu contribuțiile efective la sistemul public.
„Prin eliminarea acestei pensii speciale, care se adaugă pensiei din sistemul public, se întărește premisa că veniturile post-activitate ar trebui să fie proporționale cu contribuțiile”, se precizează în expunerea de motive.
De asemenea, documentul clarifică faptul că, întrucât pensia specială este deja suspendată și nu există drepturi aflate în plată, abrogarea ar produce efecte doar pentru viitor, fără a afecta retroactiv eventuale drepturi câștigate.
Inițiatorii subliniază că măsura „asigură securitatea juridică” și se aliniază obligațiilor europene privind reforma sistemului de pensii.
