Viorica Dăncilă, candidatul PSD la alegerile prezidenţiale, a mărturisit recent care este motivul pentru care nu a făcut niciodată un copil. Când avea 26 de ani, Dăncilă a înfiat un băieţel, pe Victor, chiar dacă soţul şi părinţii ei nu au fost de acord, la vremea aceea, cu decizia ei. L-a iubit pe copil ca și când ar fi fost al ei și s-a temut că dacă va veni un alt suflet în familia lor ar putea să facă diferențe între copilul adoptat și cel biologic, așa că a renunțat la gândul de a-și mări familia.
‘M-a sunat o colegă și mi-a spus dacă vreau să merg la spital, ca să vedem un copil care fusese părăsit. Când l-am descoperit pe Victor mânuțele avea răni la mâini. Când am văzut acel ‘ghemotoc’ m-am hotărât să îl înfiez. Soțul meu nu a fost de acord, părinții nu au fost de acord. M-am internat în spital ca să mă învăț cu el. A fost și norocul meu, dar și norocul lui. Pe Victor l-am iubit și îl iubesc necondiționat. Mi-a schimbat viața și mi-a schimbat-o în bine. Nu a fost deloc ușor să îl înfiez, cu acte și toate documentele. Stăteam în Videle, aveam un apartament cu două camere. Mama mea mi-a spus un lucru: ‘dacă vei face un copil al tău, vei face diferențe. Ai grijă’. Atunci s-a dus o luptă în mine, mi-a fost teamă că va exista această diferență, și am decis să nu mai facem un copil. Soțul a fost de acord.
Mi-au atacat familia, m-au atacat pentru că am înfiat un copil. Îmi pare rău că nu am putut să îl apăr pe Victor, acum, după ce l-am apărat mereu, când era mic.’, a declarat Viorica Dăncilă, zilele trecute, la Antena 3.
Viorica Dăncilă nu are nici o urmă de regret în privința gestului făcut în urmă cu 29 de ani, ba dimpotrivă. Rememorând ziua în care l-a luat acasă pe Victor, candidatul PSD la prezidențiale mărturisește că este cel mai bun lucru pe care l-a făcut vreodată.
„Am certitudinea că am făcut cel mai bun lucru din viaţa mea şi aş face-o din nou. Nu-mi doream să înfiez un copil, aşa cum s-a acreditat. Eram pe 4 ianuarie 1990, eram inginer stagiar, eram în formarea unei cariere… În noaptea de 4 ianuarie eram de serviciu.
Noaptea pe la 1-2 vorbeam cu o prietenă care era centralistă şi mi-a spus că e puţin necăjită. Mi-a spus că a vorbit cu omoloaga ei de la spital şi că o femeie a abandonat un copil şi plânge, plânge şi că va merge cu o prietenă dimineaţă să îl vadă şi dacă vreau să merg şi eu. Dimineaţă, am mers cu cele două prietene. (…) Am mers şi am văzut copilul, am văzut un ghemotoc mic, de 4 zile, care plângea foarte tare, parcă îşi striga disperarea şi faptul că el e singur când toţi ceilalţi erau cu mămicile lor. Atunci am simţit că acesta e destinul meu, că trebuie să ajut acest copil.
M-am dus acasă şi am vorbit cu soţul meu, nu a fost foarte încântat prima dată. Mi-a spus: Totuşi, ai 26 de ani, eşti încă tânără, nu ştiu cum te vei descurca. Eram la început de drum, aveam un apartament care nici nu era mobilat. Am spus că îl voi iubi sau voi învăţa să îl iubesc. Am vorbit cu mama, socrii mei, erau foarte reţinuţi. Au venit prieteni şi au spus: poate copilul are probleme de sănătate, nu ştii. Am fost de neclintit şi am spus că voi înfia acest copil. În 6 ianuarie m-am internat cu el ca să învăţ să îl hrănesc. Am stat în spital cu băieţelul meu două săptămâni. Deja nu mă mai dezlipeam de cel mic. Soţul meu s-a ataşat foarte mult de el. (…) Mama mea l-a iubit enorm, l-a răsfăţat enorm’, a povestit Viorica Dăncilă.
Viorica Dăncilă a precizat că există certificatul de naştere pe numele vechi al fiului ei, iar după înfiere a fost schimbat numele.
Ea a povestit că fiul său a aflat pe la vârsta de 15 ani că a fost înfiat.
„Avea vreo 15 ani, era mai rebel şi am încercat să îi spun că trebuie să-l pedepsesc. Mi-a spus: Nu poţi să mă pedepseşti pentru că tu nu eşti mama mea. I-am explicat atunci totul şi am plâns şi eu, şi soţul meu şi el şi am promis că nu vom mai vorbi despre acest lucru’, a adăugat Viorica Dăncilă. Ea a spus că s-a oferit atunci să îl ducă să-şi vadă familia biologică, însă el nu a dorit acest lucru.
