După două decenii de la aderarea României la NATO, Mircea Geoană rememorează că a fost implicat în toate etapele pregătirii aderării țării noastre la Alianța Nord-Atlantică. El discută despre atuurile și vulnerabilitățile României în perioada anterioară momentului aderării.
În această perspectivă, secretarul general adjunct al NATO afirmă că parcursul României în cadrul Alianței este o călătorie extinsă pe durata mai multor decenii, subliniind că țara noastră are potențialul de a juca un rol multiregional în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Mircea Geoană: România poate avea un rol extins în NATO
Geoană a menționat că a avut privilegiul să fie, probabil, singurul lider român care a fost implicat în toate etapele pregătirii, aderării și consolidării poziției României în cadrul NATO, așa cum este și în prezent.
Procesul către NATO a început, evident, în Washington, unde, în calitate de tânăr ambasador, a făcut din această misiune obiectivul său principal. După eșecul aderării României în primul val de extindere, a reușit să convingă actualul aliat american să inițiem Parteneriatul Strategic româno-american.
„Pot spune, în rezumat, har Domnului că suntem în NATO, pentru că nu aş vrea să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat cu ţara noastră în acest moment extrem de complicat, extrem de periculos, extrem de intens în plan geopolitic, dacă nu am fi făcut parte din NATO şi din UE – pentru că dacă nu intram în NATO, în mod sigur, cel puţin în acea perioadă, nu cred că Uniunea Europeană s-ar fi avântat în geografii mai expuse, cum este cazul României, Bulgariei sau al ţărilor baltice care au făcut parte din acelaşi val de extindere ca şi România”, a adăugat Mircea Geoană.
Întrebat despre reticența aliaților privind aderarea țării noastre la NATO, Mircea Geoană a menționat că această reticență generală a avut două motive principale: faptul că tranziția de la comunism la post-comunism în România a fost mai ezitantă în comparație cu țările din Europa Centrală – precum Walesa (Lech), Vaclav Havel și alți lideri foarte importanți.
Dictatura din România a fost mai brutală și mai prelungită, iar tranziția a fost mult mai dificil de realizat. Incidentele precum venirea minerilor la București și problemele de reputație au contribuit, de asemenea, la crearea unui start mai lent pentru România, însă țara a reușit să recupereze.
Cum a câștigat România credibilitate și rolul pe care îl are în Flancul estic
Secretarul general adjunct al NATO mai menționează că întreaga istorie modernă a României este marcată de cutremure geopolitice, inclusiv Războiul Crimeei din 1853 – 1856, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial și căderea comunismului.
În fiecare dintre aceste situații, România a fost direct afectată și a știut să profite de aceste evenimente geopolitice. De aceea, războaiele din fosta Iugoslavie au evidențiat necesitatea unei Românii – ca fiind cea mai mare și mai stabilă țară din regiune -, evenimentele de la 11 septembrie, precum și războiul din Ucraina.
Într-un fel, spune Mircea Geoană, poziția geostrategică a făcut ca România să devină extrem de importantă pentru Occident. De asemenea, au existat eforturi interne remarcabile, care trebuie să fie menționate.
„Unde nu s-a întâmplat ceea ce trebuia să fie făcut şi de abia acum încercăm să recuperăm în România şi în multe ţări din Europa este această sub-investiţie cronică în forţele noastre armate şi în capacitatea noastră militară – echipamente postsovietice, condiţii profesionale de muncă şi de remuneraţie pentru militarii noştri.
Şi, chiar dacă acum se investeşte ceva mai mult, vedem în continuare nevoia de a continua să investim şi sper ca prin aceste investiţii în apărarea naţională, alături de planurile NATO de apărare şi descurajează, să vedem şi o renaştere a industriei militare din România.
Multe ţări din regiunea noastră – Polonia, Cehia, Bulgaria – au companii private în domeniul militar care în clipa de faţă se dezvoltă exponenţial. Cred că avem încă de construit şi de recuperat timp preţios pe care nu l-am folosit bine, dar nu este o chestie strict românească”, a mai spus Geoană.
Mircea Geoană, despre ce trebuie să facă România pentru a-și întări poziția
Secretarul general adjunct al NATO a mai declarat că este necesar să ne întărim în interior și să fim capabili să jucăm rolul natural pe care România îl are. Țara este mare, consistentă și coerentă din punct de vedere al politicii externe.
Prin urmare, Mircea Geoană crede că următoarea etapă, mai ambițioasă, este aceea de a ne asuma un rol de 360 de grade, acoperind toate aspectele din jurul geografiei valoroase pe care România o are și pe care o pune la dispoziția Alianței noastre.
„În NATO, România se bucură de respect şi de influenţă. Acest lucru este evident. Văd aici, de la conducerea NATO, cât de multe românce şi români fac o figură extrem de frumoasă, fie ca angajaţi ai noştri ai Alianţei, fie în uniformă, fie în serviciile de informaţii.
Diplomaţii noştri sunt foarte, foarte apreciaţi. La NATO, România o duce bine. Sper ca şi în alte zone, în UE, în OCDE, la ONU – unde din păcate, de 20 de ani n-a mai fost în Consiliul de Securitate, ca membru nepermanent – să putem să evoluăm.
Ceea ce România face foarte bine la NATO, unde aş face o observaţie cu titlu personal: cred că România are o vocaţie multiregională. Evident că Marea Neagră rămâne un subiect de preocupare şi un vector strategic extrem de complex. Pentru aceasta, NATO consideră zona Mării Negre, ca şi Balcanii de Vest – zone de importanţă strategică pentru NATO.
Dar cred că România are vocaţie de a juca un rol multiregional, dincolo de Marea Neagră, în Europa Centrală, pe Flancul Estic, iată atât de mult modificat prin aderarea Suediei şi Finlandei, în Orientul Mijlociu pentru că este nevoie de proiecţie, de stabilitate, dar şi de forţă economică, cu zone care pot fi utile”, a mai spus acesta într-un interviu pentru Agerpres.
