Schitul Sfânta Ana se află aproape de Mănăstirea Sfântul Pavel, unde viețuiesc monahi greci cu rânduială idioritmică. Biserica mare s-a construit în 1752 şi a fost pictată la scurtă vreme după aceea. Conform tradiţiei, materialele pentru construirea bisericii au fost cărate de monahii schitului fără să folosească animale de povară sau alte mijloace de transport, ca dovadă de deosebită preţuire pentru Sfânta Ana. Odorul cel mai de preţ al schitului este piciorul stâng al Sfintei.
Sfânta Ana (mama Preasfintei) este considerată ocrotitoare a copiilor şi a mamelor. Multe sunt istorisirile monahilor de la schit despre cupluri care şi-au pierdut orice nădejde de a mai avea copii, şi care au devenit părinţi cu ajutorul Sfintei Ana, după ce au alergat cu credinţă şi evlavie la Sfânta şi i-au cerut ajutorul. Următoarea întâmplare este grăitoare în acest sens:
Un guvernator otoman al insulei Lemnos nu putea să dobândească copii, din care pricină era foarte mâhnit. Acesta auzise de la locuitorii insulei, care vizitaseră Sfântul Munte şi Schitul Sfânta Ana, despre minunile mamei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, despre ajutorul dăruit cuplurilor care nu puteau avea copii, prin care aceştia dobândeau grabnic prunci.
Lăsându-se convins de aceste istorisiri pe care le tot auzea, guvernatorul a trimis daruri la schit în cinstea Sfintei Ana prin intermediul unor închinători, cerând să i se aducă ulei sfinţit şi aghiasmă de la Sfânta. Pentru că acesta era de altă religie, creştinii au aruncat darurile fără să-i aducă nimic înapoi.
Guvernatorul nu se descumpăni şi trimise încă o dată daruri în cinstea Sfintei cerând să i se aducă ulei şi aghiasmă, și ameninţându-i pe creştini cu pedepse aspre în cazul în care nu-i vor asculta cererea. Monahii schitului, cu toate că asupra lor atârna pericolul pedepsei, nu i-au trimis guvernatorului agheasmă, ci apă simplă şi ulei obişnuit.
Pentru credinţa şi stăruinţa guvernatorului, Sfânta Ana l-a ajutat pe aceasta să dobândească un copil sănătos. Guvernatorul, din recunoştinţa pentru harul Sfintei, a făgăduit că-i va dărui o candelă, lucru pe care l-a făcut și care se poate vedea și astăzi în faţa icoanei făcătoare de minuni a Sfintei Ana (vezi mai jos). Din cauză că meşterul care a realizat-o a furat o parte din prețiosul material, guvernatorul, pentru a-şi împlini făgăduinţa, a adăugat în partea de jos a candelei un ou din același material, ou ce se poate vedea şi în zilele noastre. În Schitul Sfânta Ana au trăit şi s-au nevoit bărbaţi sfinţi precum Sfinţii Luca şi Ilarion, şi Sfântul Gherasim din Kefalonia.
