Românii sunt europenii care își doresc cel mai puțin ca Uniunea Europeană să-și asume un rol mai important în politicile de apărare și în protejarea statelor membre în fața crizelor globale și riscurilor la adresa securității – 47% dintre ei consideră că acest lucru ar trebui să se întâmple, cu 19% mai puțin decât media europeană de 66%, conform celui mai nou sondaj Eurobarometru.
Întrebaţi despre asumarea unui rol mai important de către UE în protejarea lor, alţi 26% dintre românii intervievaţi au spus că blocul european ar trebui să joace un rol mai puţin important, faţă de 10% media UE, 24% au afirmat că acesta trebuie să rămână la fel (21% în UE), iar 3% au spus că nu ştiu, potrivit sondajului Eurobarometru dat publicităţii, marţi, de Parlamentul European.
România este penultima în clasamentul UE din acest punct de vedere, pe ultimul loc fiind Polonia (44%). La polul opus se află Suedia, unde 87% dintre cetăţeni că UE ar trebui să îşi asume un rol mai important în apărarea lor, urmată de Finlanda, Olanda (84% fiecare) şi respectiv Cipru (83%). De altfel, numai 34% dintre români cred că UE va juca un rol mai important în lume în următorii ani, faţă de 44% la nivelul UE.
Întrebaţi pe ce domenii ar trebui să-şi concentreze atenţia UE pentru a-şi consolida poziţia în lume, românii au răspuns, în primul rând, securitate alimentară şi agricultură (32%), apărare şi securitate – 31 %, respectiv competitivitate, economie şi industrie – 29%. La nivelul UE, apărarea şi securitatea se află pe primul loc (36%), urmată de competitivitate, economie şi industrie (32%) şi independenţă energetică, resurse şi infrastructură (27%).
Cel mai puțin încrezători în solidaritatea europeană
Românii sunt pe ultimul loc în UE când vine vorba despre dorinţa ca solidaritatea să crească la nivelul UE în actualul context geopolitic. Întrebaţi dacă statele membre UE ar trebui să fie mai unite pentru a se confrunta cu actualele provocări globale, 75% dintre români au răspuns afirmativ la această întrebare, imediat în apropierea României aflându-se Cehia (78%), Polonia şi Estonia (83% fiecare), în timp ce la polul opus sunt Malta (98%), Danemarca şi Luxemburg (97%) şi Cipru (95%). Media UE este în acest caz nu mai mică de 89%.
Pe de altă parte, 71% dintre români sunt total de acord că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a răspunde actualelor provocări globale, în condiţiile în care media UE este de 76%. Slovenii (61%), slovacii şi cehii (63%) şi respectiv estonii (64%) cred cel mai puţin că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a răspunde noilor provocări globale.
Întrebaţi care sunt subiectele pe care ar vrea să le vadă abordate cu prioritate în Parlamentul European, românii au răspuns în primul rând inflaţia, preţurile în creştere şi costul vieţii (44%), sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (38%) şi lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (30%). Apărarea şi securitatea UE figurează abia pe locul al şaselea, figurând în răspunsurile a 22% dintre români. La nivelul UE apărarea şi securitatea blocului european se află pe locul al doilea, împreună cu lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (ambele 31%), în timp ce locul întâi sunt inflaţia, preţurile în creştere şi costul vieţii (43%).
Imaginea instituțiilor UE
În general imaginea Parlamentului European s-a deteriorat în România faţă de precedentul sondaj Eurobarometru din iunie-iulie 2024, deşi proporţia românilor care cred că imaginea legislativului european este „total pozitivă” – 47% este mai mare decât media UE (41%). Proporţia celor care au o părere foarte bună despre PE a scăzut, însă, cu şase puncte procentuale faţă de precedentul sondaj, în timp ce aceia care au părere „total negativă” faţă de forul european a crescut cu 14 puncte procentuale, până la 25%, mai mare decât media UE (19%).
Dacă la capitolul imagine „total pozitivă” a PE România se află pe locurile 9-10 în UE, alături de Luxemburg (ambele 47%), la cel opus, respectiv imagine „total negativă„, doar în patru ţări această percepţie este la fel de defavorabilă sau chiar mai defavorabilă – Austria şi Belgia (25%), Franţa (28%) şi Cehia (30%).
Totuşi, proporţia românilor care cred că legislativul european trebuie să joace un rol mai important este în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de ultimul Eurobarometru (până la 58%), aceeaşi tendinţă ca la nivelul UE, unde creşterea este de şase puncte procentuale (62%). Imaginea UE la modul general este „total pozitivă” pentru 51% dintre români (locul al 16-lea în UE), şi “total negativă” pentru 13%, în condiţiile în care media UE este de 50% la primul capitol şi 15% la al doilea.
Standarde de viață
În ceea ce priveşte deteriorarea standardului de viaţă în următorii cinci ani, românii sunt mai optimişti decât europenii. Aproape un sfert dintre români (24%) spun că standardul lor de viaţă va creşte în acest interval (faţă de 14% media UE), 49% spun că va rămâne neschimbat, iar 24% spun că se va deteriora.
Românii sunt pe locul al zecelea din punctul de vedere al optimismului în ceea ce priveşte menţinerea sau creşterea standardului de viaţă, cei mai optimişti fiind italienii şi polonezii, dintre care doar 11% şi respectiv 12% cred că li se va deteriora nivelul de trai. La polul opus sunt francezii şi germanii, dintre care 53% şi respectiv 47% se declară convinşi că standardul de viaţă le va scădea în următorii cinci ani.
Cel mai mult s-a accentuat pesimismul din punctul de vedere al standardului de viaţă în Estonia (+18 puncte procentuale), Germania (+15 pp), Slovenia (+15 pp), respectiv Slovacia (+13 pp), în timp ce la polul opus se află Grecia, Cipru şi Luxemburg, unde a scăzut de la ultimul sondaj proporţia celor care cred că standardul de viaţă se va deteriora.
Aproape trei sferturi dintre cetăţenii UE (74%) consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE. Acesta este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată la nivelul UE într-un sondaj Eurobarometru pentru această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată, în 1983, informează PE într-un comunicat. La fel ca anul trecut, 70% dintre cetăţenii români participanţi la sondaj consideră că România a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE.
Contribuţia UE la menţinerea păcii şi la consolidarea securităţii reprezintă principalul motiv pentru care calitatea de membru este considerată benefică atunci când sunt centralizate răspunsurile la nivel european (35%). Respondenţii din România consideră că apartenenţa la UE este benefică în primul rând pentru noile oportunităţi de angajare (42%).
„Două treimi dintre europeni doresc ca UE să joace un rol mai important pentru asigurarea protecţiei lor. Acesta este un apel clar la acţiune la care vom răspunde. Europa trebuie să fie mai puternică, astfel încât cetăţenii noştri să se simtă în siguranţă”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola, citată în comunicat.
„Parlamentul European se va asigura că fiecare propunere prezentată în acest sens este suficient de îndrăzneaţă şi ambiţioasă pentru a corespunde nivelului serios de ameninţare cu care se confruntă Europa. Europa trebuie să ia atitudine astăzi, sau riscă să fie dată la o parte mâine”, a adăugat ea.
Sondajul Eurobarometru din iarna anului 2025 al Parlamentului European a fost făcut între 9 ianuarie şi 4 februarie în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat faţă în faţă, interviurile video fiind utilizate în Cehia, Danemarca, Finlanda, Malta, Ţările de Jos şi Suedia. În total, au fost realizate 26.354 de interviuri, iar rezultatele UE sunt ponderate în funcţie de dimensiunea populaţiei din fiecare ţară, mai informează comunicatul PE.
