Statul român cheltuie anual aproape 3 miliarde de euro doar pe prime, bonusuri şi sporuri care ajung în buzunarul angajaţilor din instituțiile și companiile de stat. În toiul discuțiilor din ultimele zile despre noi taxe pentru români propuse ca eventuale soluții pentru reducerea deficitului bugetar, unii angajați de la stat încă încasează „spor pentru praf” sau „spor de confidențialitate” în valoare de câteva mii de lei lunar.
În unele companii de stat, cheltuielile cu aceste bonificații sunt colosale. Romsilva a cheltuit într-un singur an 178 de milioane de lei doar pentru primele de pensionare care se pot ridica și la 10 salarii brute. Cea mai mare primă a fost de 100.000 de euro și a ajuns la unul dintre șefii din teritoriu ai companiei.
Într-un răspuns pentru Antena 3 CNN, cei de la Romsilva au transmis că de sporul de stres beneficiază doar 11 angajaţi care primesc în jur de 1.000 de lei pe lună în plus la salariu. De asemenea, precizează că o parte din sporuri au fost tăiate anul acesta, la fel ca primele de pensionare.
Sporuri mari sunt și la CCR. Președintele primește un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 11.769 de lei, iar restul judecătorilor înscasează 11.315 lei. Se mai adaugă și un spor de confidențialitate de 5% din salariu, dar și unul pentru condiții de muncă vătămătoare care este 1.500 de lei.
Între timp, chiar astăzi, ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a anunțat că există discuții pentru a fi schimbat modul de calcul al sporului de antenă, pentru expunerea la radiații.
”Fiecare categorie de sporuri pleacă de la cadrul legal. Cel despre care dumneavoastră discutaţi cel mai des este cu privire la condiţiile vătămătoare căruia dumneavoastră îi spuneţi spor de antenă. Acesta este un spor care se acordă în funcţie de condiţiile de muncă, deci în funcţie de locul de muncă unde îţi desfăşori activitatea şi în funcţie de buletinele de determinare ale factorilor de risc se acordă acest spor între 5 şi 15%, într-o valoare maximă de 1.500 de lei. Este evident că, având în vedere că este acordat plecând de la condiţiile în care îţi desfăşori activitatea, condiţiile de muncă, luăm în calcul faptul că acest spor ar trebui să fie într-o sumă fixă şi nu procentual, astfel încât să nu se raporteze la valoarea salariului brut, ci să se raporteze la condiţiile în care îţi desfăşori activitatea, cum ar fi firesc”, a afirmat ministrul Muncii.
Lista sporurilor de la stat
Spor de vechime: între 5% și 25% din salariu
Spor de fonduri europene: 50% din salariu
Spor de doctorat: 50% din salariu
Spor de antenă: 15% din salariu
Spor de condiții periculoase: 15% din salariu
Spor de noapte: 25% din salariu
Spor de stres: 1.000 lei lunar
Spor pentru praf, calculator sau pentru radiațiile de la antenele de satelit: până la 1.500 de lei lunar
Spor de bucătărie, pentru un bucătar-şef: 100% din salariu
Sporuri la Curtea Constituțională a României
Sporuri pentru risc și suprasolicitare neuropsihică: 11.315 lei
Spor de confidențialitate de 5% din salariu de bază
Spor pentru condiții de muncă vătămătoare: 1.500 de lei
Unii salariați din instituțiile și companiile de stat beneficiază de 17 tipuri de sporuri. De exemplu, un spor de stres de 25%, care ajunge la directorul general, al cărui salariu este de 5.000 de euro pe lună, dar și despre un spor mai puțin obișnuit – cel de bucătărie – care este de 100% și ajunge la bucătarul-șef din complexul Silva. În plus, există și alte sporuri, precum cel pentru izolarea față de familie și altele similare.
Lista sporurilor este vastă şi conţine de la sporul de vechime sau cel de condiții periculoase, pe care îl primesc cam toţi bugetarii, până la sporuri mari de 50%, cum ar fi cel de fonduri europene sau de doctorat. Însă lista continuă cu sporuri pentru praf, calculator sau pentru radiațiile de la antenele de satelit, spor care poate ajunge și la 1.500 de lei.
