Italia a spulberat visul Angliei de a câștiga un titlu european după mai bine de 50 de ani de la impunerea la Campionatul Mondial, reușind să câștige finala Euro 2020 de pe stadionul Wembley, cu 3-2 după loviturile de la 11 metri. După primele 120 de minute, scorul a fost egal 1-1.
A fost un meci dramatic, cu multe faze de poartă, dominat autoritar de Anglia în prima repriză și de Italia în cea de-a doua.
Anglia a deschis scorul în min. 2, prin Luke Shaw, italienii egalând prin Leonardo Bonucci (min. 67), cel care a fost desemnat și omul meciului.
Echipa antrenată de Roberto Mancini a fost aproape de a trece în avantaj pe finalul timpului regulamentar, dar Berardi a trimis pe lângă poartă o
minge în adâncime venită de la Bonucci (74).
În prelungiri, cele două echipe au riscat destul de puţin, dar totuşi au existat câteva ocazii. Phillips (97) a expediat un şut de la 20 de metri, puţin pe lângă ţintă. Bernardeschi a fost în prima plan în două rânduri, dar în min. 103 nu a reuşit reluarea din 6 metri la centrarea lui Emerson, iar Pickford a respins providenţial, iar în min. 107 a trimis din lovitură liberă Bernardeschi de la circa 25 de metri, dar Pickford a reţinut cu greutate.
La poarta Angliei, Chiellini a avut o intervenţie măiastră în careul mic, la o situaţie periculoasă în faţa lui Sterling.
Berardi, Bonucci şi Bernardeschi au fost cei care au adus titlul Italiei, pentru englezi marcând Kane şi Maguire.
Portarul italian Donnarumma a apărat şuturile lui Sancho şi Saka, iar Rashford a trimis în bară, de la italieni ratând Belotti şi Jorginho.
Italia și-a trecut în palmares al doilea său titlu european, după patru finale jucate la Euro.A mai fost campioana Europei în 1968, după ce a învins Iugoslavia în finala de la Roma (2-0), de la Roma. Itala avusesese ghinion în edițiile din 2000 și 2012, când a pierdut finala Euro.
Italia a ajuns la 34 de meciuri consecutive fără înfrângere, 27 de victorii şi 7 egaluri, ultimul eşec datând din septembrie 2018 (0-1 cu Portugalia).
Anglia a jucat doar a doua sa finală majoră, după cea a Cupei Mondiale din 1966, pe care a reuşit să o câştige pe teren propriu, cu 4-2, după prelungiri.
