Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, pentru reexaminare, legea privind rectificarea bugetară pe 2020 care, , în urma unui amendament susţinut de PSD şi aprobat de forul legislativ, prevede creşterea pensiilor cu 40%.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
“Faţă de forma adoptată de Guvern, Parlamentul a operat o singură modificare în conţinutul normativ al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Astfel, articolul unic din legea supusă reexaminării- cu referire la art. 3 alin. (1) din OUG nr. 136/2020- prevede: „(1) Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pe anul 2020 se diminuează la venituri cu suma de 427.076 mii lei, subvenţia de la bugetul de stat majorându-se cu aceeaşi sumă”. Această soluţie legislativă viza corelarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pe anul 2020 cu bugetul de stat pe anul 2020, ca urmare a intervenţiilor legislative adoptate de Parlament prin Legea privind aprobarea OUG nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare”, se arată în cererea de reexaminare.
“Astfel, prin această decizie, Curtea a reţinut că, prin dispoziţiile art. I pct. 8 şi pct. 9 din legea analizată, s-a creat un vid legislativ, întrucât „abrogarea art. 42 şi art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, determină o stare de insecuritate juridică, neputându-se determina dacă de la intrarea în vigoare a legii, pe de o parte, se menţine modul de calcul al pensiilor prin recurgerea la valoarea unui punct de pensie, punct a cărui valoare nu mai există din punct de vedere normativ, iar, pe de altă parte, care va fi modul de creştere a salariilor personalului didactic”.”, mai scrie în cerere.
Conform sursei citate, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, atât valoarea punctului de pensie, stabilită prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, cât şi etapizarea creşterii drepturilor salariale pentru personalul didactic, stabilită prinart. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020.
“În acest context, în care actul normativ ce a generat intervenţia legislativă din cuprinsul legii supuse reexaminării a fost declarat neconstituţional, considerăm că este necesară reanalizarea de către Parlament a Legii pentru aprobarea OUG nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 în vederea corelării celor două acte normative. Această corelare este cu atât mai necesară cu cât legea supusă reexaminării reglementează exclusiv măsuri de ordin tehnic, prin care se asigură finanţarea de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii estimate în baza unui nivel deja decis al punctului de pensie, respectiv în baza unui calendar deja aprobat de modificare a acestuia. Or, creşterea sau diminuarea punctului de pensie se va stabili prin Legea privind aprobarea OUG nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, care se află pe agenda Parlamentului în vederea punerii de acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 1/2021”, se precizează în solicitarea de reexaminare.
În document se mai arată că, “deşi, cel puţin la nivel teoretic, estimările privind creditele bugetare şi de angajament pot înregistra ajustări, pe parcursul execuţiei bugetare, în raport de necesarul efectiv de finanţare, lipsa unei fundamentări judicioase a alocărilor contravine obiectivului privind sustenabilitatea finanţelor publice”.
Potrivit sursei citate, “în contextul actual, nu doar necesitatea sustenabilităţii finanţelor publice reprezintă o prioritate, ci şi continuarea eforturilor naţionale de sprijinire a sistemului de sănătate şi economiei, pentru a combate în mod eficient pandemia şi consecinţele sale economice şi sociale. De aceea, o stabilire necorespunzătoare a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat va genera noi vulnerabilităţi fiscale, orice „rezervare” nejustificată a unor sume pentru care nu a fost încă stabilit termenul de referinţă pentru actualizarea calculelor estimative fiind contrară inclusiv regulii privind cheltuielile bugetare prevăzute la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice: nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială (în cazul legii de faţă, baza legalăreprezentând-o rezultatul finalizării procedurii parlamentare pentru Legea privind aprobarea OUG nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare)”.
“În plus, considerăm că, la reanalizarea Legii de aprobare a OUG nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, Parlamentul trebuie să aibă în vedere şi faptul că în prezent cele două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului al căror conţinut normativ trebuie corelat şi-au produs efectele în cadrul exerciţiului financiar al anului 2020. În consecinţă, în anul 2021 nu mai pot fi modificate prevederile bugetare ale anului 2020 şi, prin urmare, prevederile supuse reexaminării nu mai pot produce efecte”, se arată în cererea de reexaminare.
Pe 22 septembrie 2020, Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat în plen reunit proiectele de lege care aprobă rectificarea bugetară în forma care include amendamentul PSD ce prevede majorarea pensiilor cu 40%.
Guvernul a sesizat Curtea privind proiectele care vizează rectificarea bugetară pe data de 13 octombrie 2020.
Pe 13 ianaurie, CCR a respins obiecţia Executivului la legea privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2020.
