Decizie istorică luată vineri, 8 decembrie 2023: Uniunea Europeană a convenit asupra unei legislaţii, fără precedent la nivel global, care să reglementeze Inteligenţa Artificială (IA).
Au fost trei zile de negocieri intense între statele membre şi Parlamentul European, după cum transmite AFP.
Reguli clare pentru utilizarea IA
Astfel, s-a ajuns la un acord politic cu privire la un text ce ar trebui să promoveze inovarea în Europa. În același timp, sunt limitate posibilele abuzuri ale acestor tehnologii foarte avansate.
„Istoric! UE devine primul continent care a stabilit reguli clare pentru utilizarea IA”, a salutat comisarul european Thierry Breton, aflat la originea proiectului.
Ultima rundă de negocieri între P.E. și U.E, începută miercuri după-amiază, a durat aproape 35 de ore.
Procesul a fost afectat la sfârşitul anului trecut de apariţia ChatGPT, generatorul de texte al companiei americane OpenAI, capabil să scrie disertaţii, poezii sau să facă traduceri în câteva secunde.
Acest sistem, ca şi cele capabile să creeze sunete sau imagini, a dezvăluit publicului larg potenţialul imens al IA, dar şi anumite riscuri.
Distribuirea pe reţelele de socializare a unor fotografii false a atras atenţia asupra pericolului manipulării opiniei publice.
Acest fenomen de IA generativă a fost integrat în negocierile curente la cererea europarlamentarilor care insistă asupra supravegherii specifice pentru acest tip de tehnologie de mare impact. Ei au cerut în special mai multă transparenţă în ceea ce priveşte algoritmii şi bazele de date gigantice aflate în centrul acestor sisteme.
Sectorul IT, unul critic
Acordul politic la care s-a ajuns vineri seara trebuie completat de o muncă tehnică în vederea finalizării textului.
„Vom analiza cu atenţie compromisul găsit astăzi şi ne vom asigura în următoarele săptămâni că textul păstrează capacitatea Europei de a-şi dezvolta propriile tehnologii de inteligenţă artificială şi îi păstrează autonomia strategică”, a răspuns ministrul francez al Digitalului, Jean-Noël Barrot.
Sectorul tehnologiei este unul critic.
„Viteza pare să fi prevalat asupra calităţii, cu consecinţe potenţial dezastruoase pentru economia europeană”, a declarat Daniel Friedlaender, managerul pentru Europa al CCIA, unul din principalele sale lobby-uri.
Potrivit acestuia, o „muncă tehnică” este acum „necesară” pentru detalii cruciale.
Ce impune noua legislație
În privinţa IA generative, compromisul prevede o abordare cu două viteze.
Se vor impune tuturor reguli pentru a asigura calitatea datelor utilizate în dezvoltarea algoritmilor şi pentru a se verifica că nu încalcă legislaţia privind drepturile de autor.
De asemenea, dezvoltatorii vor trebui să se asigure că sunetele, imaginile şi textele produse sunt clar identificate ca fiind artificiale. Constrângerile consolidate se vor aplica numai celor mai puternice sisteme.
Textul preia principiile reglementărilor europene existente în materie de securitate a produselor, care impun controale bazate în primul rând pe companii.
Nucleul proiectului constă dintr-o listă de reguli impuse doar sistemelor considerate ca având un „risc ridicat”, în esenţă cele utilizate în domenii sensibile precum infrastructura critică, educaţia, resursele umane sau aplicarea legii.
Legislaţia prevede o supraveghere specifică a sistemelor de IA care interacţionează cu oamenii şi le va obliga să informeze utilizatorul că se află în contact cu o maşină.
Interdicţiile vor fi rare şi vor viza aplicaţii contrare valorilor europene precum evaluarea cetăţenilor sau sistemele de supraveghere în masă utilizate în China, sau chiar identificarea biometrică de la distanţă a persoanelor în locuri publice pentru a evita supravegherea în masă a populaţiei. Referitor la cel din urmă aspect, statele au obţinut însă scutiri pentru anumite misiuni de aplicare a legii, cum ar fi lupta împotriva terorismului.
Spre deosebire de codurile de conduită voluntare ale anumitor ţări, legislaţia europeană va fi dotată cu mijloace de supraveghere şi cu sancţiuni odată cu crearea unui birou european al IA în cadrul Comisiei Europene.
Pentru cele mai grave infracţiuni vor putea fi aplicate amenzi de până la 7% din cifra de afaceri, cu un plafon de 35 de milioane de euro.
