Un asistent şi un şofer de Ambulanţă care au fost solicitaţi să intervină, duminică, pentru a acorda ajutor unei persoane rănite într-un conflict între mai mulţi romi în localitatea Zăvoi, judeţul Caraş-Severin, au fost agresaţi cu pumnii şi picioarele, cei doi ajungând la spital. Dacă aceste clanuri sar să-i bată și pe cei care veniseră acolo să ajute, la ce ar trebui să ne mai așteptăm? Asistentul a fost bătut cu bestialitate, chiar în autospecială, și acum zace în spital, cu mai multe coaste rupte și acuzând dureri mari la nivelul capului.
Cu doar câteva zile în urmă, două clanuri de romi s-au luat la bătaie în orașul Bascov, din județul Argeș, chiar în fața sediului Poliției și al Primăriei. Imaginile surprinse de martori păreau că vin din Vestul sălbatic, oameni înarmați cu furci, topoare și bâte păruindu-se ca niște animale, spre groaza trecătorilor. Și toate astea, chiar în fața sediului Poliției! Asta ca să ne dăm seama cât tupeu pot avea acești oameni.
O să spuneți că atâta timp cât se bat între ei, iar Poliția face ulterior arestări, situația poate fi considerată a fi sub control. Nu e chiar așa, pentru că acești indivizi violenți nu se mulțumesc să se bată doar între ei, iau la bătaie pe oricine le intră în vizor, așa cum s-a întâmplat duminică în Caraș-Severin. Atenție, cei doi angajați ai Ambulanței veniseră acolo să ajute, după un apel primit la 112! Astfel de evenimente devin tot mai dese, pe fondul toleranței exagerate a autorităților române, care aleg, ca de fiecare dată, să nu se implice prea mult în probleme. Dacă polițiștii fac arestări, de ce nu urmează pedepse exemplare de privare de libertate în cazul acestor indivizi care amenință sistematic siguranța cetățenilor?
Nu putem să stăm pe margine să privim cu se omoară între ei membrii clanurilor rivale, nu aceasta e soluția. Și dacă stând acolo, pe margine, ești lovit și ajungi la spital, nenorocit pe viață, tot mai crezi că pasivitatea e unica soluție? Aceste clanuri seamănă teroarea în cartierele unde trăiesc, pentru potolirea lor nu ajung câțiva polițiști, ci este nevoie, de multe ori, de intervenția celor din forțele speciale. Poate dacă nu ar mai beneficia de atâtea ajutoare sociale de la stat, sau dacă ar fi dispuși să meargă la muncă, seara, când ar reveni acasă obosiți, nu le-ar mai arde să ia la bătaie oamenii pașnici, sau pe lucrătorii de la Salvare, care veneau să ajute un om rănit.
Dacă statul român crede că niște amenzi date așa, de ochii lumii, îi vor potoli pe acești huligani, putem să ne așteptăm la fapte și mai grave. Oricum amenzile nu vor fi niciodată plătite, asta o știm cu toții, pentru că oamenii au învățat că se pot face contestații, au învățat care le sunt „drepturile”. Defilează în mașini de lux, au case imense, aurul e la discreție, iar, din când în când, în caz că se plictisesc, scot cuțitele, furcile și topoarele și fac spectacol în fața sediilor Poliției și Primăriei, că așa vor mușchii lor. Toleranța este o dovadă de civilizație, dar de multe ori este luată drept slăbiciune, și iată ce se întâmplă în aceste cazuri. Doi oameni simpli, lucrători pe Ambulanță, zac pe paturile de spital, unica lor vină fiind aceea că au vrut să-și facă datoria.
Cristian Huluban
