Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR).
Guvernul a mandatat, prin două memorandumuri aprobate azi, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România.
Până la sfârșitul anului, România va beneficia de o prefinanțare de 3,793 miliarde euro, iar în cursul anului 2022 de o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, în ambele tranșe, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
“Prin parafarea acestor împrumuturi, România va beneficia de o finanţare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai exact, prin semnarea Acordului privind contribuţia financiară nerambursabilă, România va beneficia de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro, iar prin semnarea Acordului de împrumut dintre Comisia Europeană şi România, de o finanţare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene”, se arată în comunicatul Guvernului.
Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte.În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.
Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.
PNRR prevede o serie de reforme printre care şi cea a pensiilor şi a salarizării în administraţia publică:
Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici şi de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu şi lung.
Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a creşte veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor şi pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăţi guvernanţa corporativă şi pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă şi control cu accent pe performanţă.
Salarizarea în administraţia publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creşteri bruşte ale cheltuielilor cu salariile.
Banca Naţională de Dezvoltare – crearea şi operaţionalizarea acestei bănci.
Administraţie publică – un nou sistem pentru a accede în funcţiile publice şi un sistem îmbunătăţit de promovare, inclusiv pentru funcţii de management.
Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.
Cei șase piloni sunt: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.
