Guvernul a dezbătut joi seara, într-o primă lectură, Ordonanţa privind eşalonarea la plată pe o perioadă de 12 luni a obligaţiilor fiscale. După terminarea ședinței de guvern, ministrul Finanțelor publice, Florin Cîțu, a prezentat principalele modificări pe care intenționează să le adopte.
Florin Cîțu a menționat că modificările legislative care se regăsesc Ordonanţa de Urgenţă privind mai multe măsuri fiscal-bugetare au loc în contextul apropierii termenului-limită de plată a datoriilor la bugetul de stat.
“Având în vedere că se apropie 25 octombrie, venim cu o completare şi cu o înlesnire la plată pentru obligaţiile bugetare restante după data declarării stării de urgenţă, administrate de organul fiscal central. Este vorba de o reglementare simplificată, o procedură simplificată de acordare a unei eşalonări de plată pe o perioadă de 12 luni pentru obligaţiile care au fost acumulate fiscale, bugetare, acumulate de la începutul stării de urgenţă până la 25 octombrie”, a declarat Florin Cîțu.
Potrivit acestuia, beneficiarii acestei facilităţi sunt toţi contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală şi care nu înregistrează obligaţii fiscale, restanțe la data declarării stării de urgenţă.
Ordonanța de urgență cu măsurile fiscal-bugetare urmează să intre în dezbatere publică până la următoarea şedinţă de guvern, a declarat ministrul Finanţelor.
Florin Cîțu: Cererile de eșalonare, depuse până în 15 decembrie 2020
Măsura anunțată de Florin Cîțu încearcă – din perspectiva contribuabililor – susţinerea conformă la plată pentru cei aflaţi în dificultate generată de lipsa de lichidităţi financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia Covid-19, iar pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe şi periodice la bugetul general consolidat.
“Încercăm să avem o predictibilitate pentru perioada următoare. Să vă spun acum condiţiile pentru a beneficia de această eşalonare: contribuabilul trebuie să depună o cerere până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare, să nu înregistreze obligaţii bugetare restante la data declarării stării de urgenţă, să nu se afle în procedură de insolvenţă şi, aici, pentru companiile care sunt în procedură de insolvenţă, dar care şi-au plătit ratele, deci nu au avut restanţe, vom veni cu o reglementare separată; să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare, să fie depuse toate obligaţiile fiscale, să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa sau răspunderea solidară. Această ordonanţă va fi în dezbatere publică până la următoarea şedinţă de Guvern”, a precizat ministrul Finanţelor.
Ratele la bănci, amânate și după 1 ianuarie
Ministerul Finanţelor Publice caută, împreună cu băncile, o soluţie pentru amânarea plăţii ratelor pentru clienţii băncilor după 1 ianuarie 2021, a declarat, joi, ministrul Florin Cîţu.
“Trebuie să găsim, tot împreună, soluţii după perioada de 1 ianuarie, ca nici sistemul bancar să nu sufere, nici clienţii băncilor şi nici economia. Ideea este că aşa cum am lucrat s-a văzut clar că poţi să menţii economia, să ai şi creştere şi veţi vedea că în trimestrul III vom avea o creştere economică faţă de trimestrul II şi per ansamblu, atunci când te asiguri că toţi cei care participă la acest proces economic nu sunt afectaţi negativ sau nu sunt cei care susţin tot costul. Am încercat să împărţim tot costul acestei crize şi să-l suportăm toţi, nu numai o anumită parte din economie”, a declarat Florin Cîţu.
Sunt mai multe scenarii de lucru
Întrebat care sunt opţiunile avute în vedere, Ministrul Finanţelor Publice a menţionat că se poate recurge la o prelungire a sistemului actual sau se poate merge pe cazuri specifice. “Ne uităm la mai multe variante, dar putem să ne gândim la o prelungire a acestei perioade. Dar, repet, acestea sunt scenarii pe care trebuie să le lucrăm cu sistemul bancar. Putem să plecăm de la o prelungire până la variante care sunt mai soft, pe anumite cazuri specifice unde vedem clar că oamenii nu pot. Sunt anumite sectoare în economie unde clar nu pot să-şi revină, oamenii rămân în şomaj tehnic, sau poate sunt închise datorită deciziilor guvernului şi atunci este nevoie de ajutor şi putem veni să susţinem. Deci pornim de la această variantă, în care putem să prelungim poate o perioadă sistemul actual şi până la variante mai soft. Luăm toate aceste variante în calcul. Aş vrea întâi să vedem, împreună cu sistemul bancar, efectele: ce s-a întâmplat până acum, ce costuri au însemnat aceste nouă luni aproape şi ce putem să vedem în viitor. Iarăşi este important, pentru că noi am putut să luăm această măsură în urma deciziei EBA (Autoritatea Bancară Europeană n.r.) în care băncile nu erau forţate să facă provizioane”, a afirmat Cîţu.
