Miercuri, Mircea Geoană a ținut un discurs la ceremonia de absolvire a promoției 2022 a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș. „Occidentul are nevoie de noi, noi avem nevoie de Occident, împreună suntem mai puternici”, a fost una dintre numeroasele fraze în care secretarul general adjunct al NATO a ținut să se poziționeze, într-un cadru simbolic româno-maghiar, împotriva a ceea ce a numit „intoleranța și încălcarea drepturilor omului”.
În fața audienței pe stadionul Trans-Sil din Târgu Mureș, alcătuită din studenți pe gazon, părinți în tribune și profesori și invitați pe scenă, Mircea Geoană a vorbit după idei structurate pe telefonul mobil. Discursul său de miercuri, 27 iulie 2022, a durat aproximativ 25 de minute și a venit la 4 zile după discursul premierului maghiar Viktor Orbán de la Tușnad. Surse: Geoană și-a ajustat discursul în „contextul Tușnad” Mircea Geoană a acceptat invitația în Transilvania de mai multă vreme. A decis modificarea conținutului intervenției sale după evenimentul de la Tușnad, astfel încât discursul să conțină referiri la mesajul lui Orban, au explicat pentru Libertatea surse din echipa secretarului general adjunct al NATO.
Conform staffului lui Geoană, acesta nu l-a putut numi explicit pe Viktor Orban în discurs, din cauza „limitărilor jobului” de secretar general adjunct al NATO, organizație din care Ungaria face parte. Geoană a apelat la o metaforă a lui George Emil Palade, premiant Nobel român pentru medicină în 1974 și cel al cărui nume este purtat de Universitatea de Medicină mureșeană. Palade a spus că, în momentele de criză și inflexiune, schimbarea paradigmei se petrece ca și cum „auzi zgomotul întunericului prăbușindu-se”. Geoană a mutat expresia omului de știință pe planul luptei dintre democrație și autoritarism.
El le-a spus studenților, folosind expresia lui Palade, că generația lor va fi cea care „va auzi zgomotul întunericului prăbușindu-se, zgomotul războiului, ignoranței, urii, intoleranței, lipsei de valori și moralitate”.
Potrivit informațiilor din echipa sa, Geoană a luat în calcul că, dacă Tușnad este un simbol pentru comunitatea maghiară din România, Târgu Mureș este un simbol atât pentru înfruntările etnice din anii 90, dar și pentru reconcilierea și multiculturalismul din prezent. O bună parte a asistenței era formată din studenți maghiari, alta, din români, dar au asistat și studenți străini aflați la școală în România, cărora el li s-a adresat în engleză pe parcursul discursului. Unii dintre studenți și profesori au ținut discursuri în maghiară pe scenă, alții, în română, și exact acesta a fost mediul multietnic pe care l-a căutat Geoană, potrivit surselor redacției.
Oficialul a mai spus că „acest flanc estic al NATO unde se duce o încleștare militară și strategică” este scena nu doar a unui conflict militar, ci și a luptei „între două blocuri de idei, între democrație și despotism, între libertate și dictatură”. Orban acuză blocurile politice, Geoană le susține Geoană a vorbit despre conflictul de idei și norme democratice între ce el a numit „comunitatea euroatlantică și comunitatea euroasiatică”. În discursul său de la Tușnad, Viktor Orban acuzase liderii occidentali pentru retrezirea retoricii de înfruntare între alianțe, între blocuri politice care se înfruntă.
Am crezut că Războiul Rece nu se va mai putea întoarce niciodată, iar acum mulți lideri mondiali lucrează pentru a ne reorganiza viața într-o lume în blocuri. Viktor Orban, Tușnad, 23 iulie 2022: Geoană le-a spus absolvenților să nu se considere „la periferia Europei pentru că a fi la periferie e o problemă legată de nivelul de ambiție”. El a recunoscut, ceea ce a spus și Viktor Orban la Tușnad, că lumea și Occidentul au „o criză de proiect”. Dar a cerut tinerilor de pe gazon să „rescrie contractul” și să creadă că „Târgu Mureș își pune aceleași probleme ca San Francisco, Hamburg sau Berlin”. Soluția este, a insistat el în discurs, să susțină „instituțiile democratice și respectarea drepturilor omului”, nu „despotismul”.
Discursul lui Geoană din Transilvania vine după ce premierul Ungariei, Viktor Orbán, a rostit tot în Ardeal, la Băile Tușnad, o cuvântare de două ore, în care a atins subiecte precum puritatea raselor, criza Occidentului, ineptitudinea guvernanților europeni și necesitatea abordării unei strategii noi, de mediere, în ceea ce privește invazia rusă a Ucrainei.
