În multe țări, inclusiv în România, există ghiduri și reglementări pentru monitorizarea și controlul concentrațiilor de un anumit tip de gaz, cu scopul de a proteja sănătatea publică.
Cancerul pulmonar este una dintre principalele cauze ale deceselor legate de cancer, reprezentând 18,2% din total.
Deși asociat tradițional cu fumatul, un procent surprinzător de 15-20% din cazurile noi de cancer pulmonar apar la persoane care nu au fumat niciodată, mulți fiind în intervalul de vârstă 40-50 de ani.
Experții din Statele Unite sugerează că această tendință îngrijorătoare poate fi legată de expunerea îndelungată la radon, un gaz inodor și incolor emis prin descompunerea materialului radioactiv prezent în solul global.
Temerile românilor legate de războiul din Orientul Mijlociu: “Nu o să fie deloc bine. Asta ne va afecta pe noi!”
Radonul pătrunde în case prin crăpăturile din podele, pereți și fundație, putând acumula în interior și creând astfel un risc serios pentru sănătate.
Inhalarea radonului poate mări riscul de cancer pulmonar, iar acest gaz poate persista și acumula în case și plămâni fără a fi detectat în lipsa unui test specific.
Într-un studiu publicat în 2009, cercetătorii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au arătat că radonul este cauza principală pentru 15% dintre cazurile de cancer pulmonar din lume.
La rândul său, Organizaţia Mondială a Sănătăţii numeşte radonul ca fiind principala cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a 2-a cauză de risc pentru fumatori, şi estimează că provoacă între 3% şi 14% din toate cancerele pulmonare dintr-o ţară, în funcţie de nivelul mediu naţional de radon şi de prevalenţa fumatului.
Ca atare, combinaţia dintre expunerea la radon şi fumat este extrem de toxică pentru plămâni.
Zonele cele mai expuse la radon din România sunt subiectul atenției și preocupării atât la nivel național, cât și european.
În multe țări, inclusiv în România, există ghiduri și reglementări pentru monitorizarea și controlul concentrațiilor de radon în clădiri, cu scopul de a proteja sănătatea publică.
Conform unei evaluări europene, România se numără printre primele țări în Europa în ceea ce privește valorile medii raportate pentru concentrațiile de radon măsurate în aerul interior, aceasta fiind o preocupare semnificativă din perspectiva riscului de expunere la radon în interiorul clădirilor, potrivit Ziare.com
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), cu o vastă expertiză științifică în acest domeniu, dobândită în peste 30 de ani de cercetare și recunoscută de către CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare), efectuează măsurători ale concentrațiilor de radon.
Cercetătorii de la UBB au semnalat de-a lungul timpului riscul crescut de radon în România
Conform specialiștilor clujeni, concentrații crescute de radon, un gaz radioactiv asociat cu apariția cancerului pulmonar și a leucemiei, sunt înregistrate în mai multe județe din țară. Harta realizată de UBB a fost inclusă și în Atlasul European de Radon.
Lista zonelor expuse din România
În România, 16 judeţe înregistrau niveluri de concentraţie ale radonului care depăşeau pragul admis. Aceste judeţe sunt: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.
Media aritmetică a concentraţiei de radon în aceste zone este de aproape 3 ori mai mare decât media naţională.
Transilvania este regiunea cea mai expusă la creşteri ale nivelului de radon din aer, dar şi marile centre urbane, cum ar fi: Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Constanţa, sunt considerate zone cu un risc ridicat.
