Frica de Mircea Geoană, adevăratul motiv pentru care PNL și PSD vor schimbarea datei alegerilor prezidențiale din 2024. Apar noi dezvăluiri după informațiile prezentante aseară de liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, privind decizia coaliției de guvernare de a comasa alegerile europarlamentare și locale din vară, dar și de a schimba data alegerilor prezidențiale pe 8 și 15 septembrie 2024, cu toate că acestea, în mod tradițional, se desfășurau chiar în noiembrie.
În 2019, alegerile prezidențiale au avut loc în 10 noiembrie 2019 (primul tur) și 24 noiembrie 2019 (al doilea tur).
Frica de Mircea Geoană, adevăratul motiv pentru care PNL și PSD vor schimbarea datei alegerilor prezidențiale din 2024
Miercuri, 21 februarie, după discuții și negocieri aproape interminabile, PSD și PNL au decis ca alegerile prezidențiale din 2024 să fie organizate în datele de 8 și 15 septembrie, cu toate că, în mod tradițional, acestea aveau loc mult mai târziu.
Recent, președintele Partidului ”România în Acțiune”, conferențiarul universitar Mihai Apostolache, a dezvăluit că, adevărata miză este de fapt împiedicarea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, să candideze la funcția de președinte al României.
”Adevărata știre de ieri seară nu este comasarea alegerilor locale cu cele europene, ci organizarea mai devreme fata de termenul legal a alegerilor prezidențiale. PSD și PNL au anunțat că vor organiza alegerile prezidențiale în luna septembrie.
De ce fac asta? De teama unei eventuale candidaturi a lui Mircea Geoană, Secretarul General Adjunct al NATO, la alegerile prezidențiale, al cărui mandat în fruntea NATO se încheie în luna octombrie. Dar sa nu uităm proverbul: De ce ti-e frică, nu scapi!”, arată Apostolache.
Mircea Geoană, întrebat dacă va candida la alegerile prezidențiale din 2024
Mircea Geoană arăta, într-un interviu recent, că este pentru prima dată în ultimele decenii, există posibilitatea alegerii unui preşedinte care să fie independent de partidele politice, arată Digi 24.
”Am, la NATO, de terminat un job important şi sunt hotărât să îmi duc misiunea în condiţii, cred eu, foarte bune, cum am făcut-o şi până acum. Se apropie un moment care pentru mine este un moment politic, sentimental şi personal, foarte important, summit-ul de la Washington, 75 de ani, acum mulţi ani de zile, ca tânăr ambasador al României, alergam pe toate coridoarele puterii americane şi pe tot teritoriul ca să aducem România în NATO, acum reprezint la nivelul cel mai înalt, pentru mine este foarte importat să termin în condiţii bune acest lucru.
Voi vedea, pentru că există opţiune politică, există şi opţiune în viaţa privată, în viaţa neguvernamentală. După un astfel de job nu duc lipsă de oferte, dar mă gândesc şi la interesul meu şi al familiei mele – este normal să ne gândim fiecare dintre noi la noi -, mă gândesc şi la interesul ţării, mă preocupă ce se întâmplă în România, sunt pasionat de ţara mea, am slujit ţara asta toată viaţa şi dacă va fi vreodată vreo şansă să o fac, direct sau indirect, voi ajuta ţara asta din orice poziţie, cu tot ce ştiu eu mai bun”, a explicat Mircea Geoană, întrebat, la Digi 24, dacă va candida la alegerile interne din România.
Sondajele îl pun pe Mircea Geoană și ideea unui candidat independent pe primul loc
Astfel, un sondaj recent arată că mai bine de jumătate dintre românii cu drept de vot ar alege un candidat independent pentru următorii cinci ani la Cotroceni. Un procent similar ar vota un președinte de dreapta.
Doar o cincime dintre alegători ar opta pentru un candidat de stângă, potrivit unui sondaj INSCOP făcut la comanda agenției de știri News.ro. Într-o proporție de peste 50% românii ar sprijini un bărbat ca președinte și doar 31% ar alege o femeie.
Preferințele electoratului român
Pentru 55% dintre persoanele chestionate un candidat independent ar fi cel mai potrivit să preia funcția de președinte al României, în timp ce doar 36,1% ar opta pentru un membru de partid, iar alte nouă procente nu au știut sau nu au răspuns.
Femeile, gulerele gri, locuitorii din urban și mai ales cei care au un venti redus ar alege un candidat independent, în timp ce ar vota pentru un candidat cu apartenență politică persoanele cu educație primară, bărbații și locuitorii din regiunile sudice.
În privința poziționării pe axa politică, 50,4% dintre cei intervievați ar merge pe mâna candidatului de dreapta, 20,7% ar alege un președinte de stânga, iar 28,9% dintre respondenți au refuzat sau nu au știut să răspundă.
Și-au exprimat dorința de a vota pentru un președinte de dreapta în special electoratul Alianței Dreapta Unită, ai PNL și AUR, la polul opus electoratul PSD și persoanele de peste 60 de ani ar merge pe varianta candidatului de stânga.
Aproximativ 47% dintre românii cu drept de vot ar prefera un președinte tânăr, chiar dacă nu are suficiență experiență. În tot acest timp, într-o proporție de 48,9% electoratul român ar sprijini un candidat cu mai multă experiență politică indiferent dacă este mai vârstnic.
Votanții Alianței Dreapta Unită, AUR și cei ai PNL-ului ar vota pentru un președinte tânăr. La această categorie includem și persoanele sub 45 de ani, cu studii medii sau superioare precum și angajații din mediul privat. Electoratul PSD și cel al PNȘ dar cei care au mai mult de 45 de ani ar prefere într-o proporție peste medie un președinte mai experimentat.
Electoratul preferă un președinte bărbat
În privința raportului președinte bărbat vs președinte femeie, 53,8% dintre respondenți ar vota un candidat bărbat, iar 31% ar trimite la Cotroceni o reprezentantă a sexului frumos. Nu au răspuns sau nu au știut să răspunde 15,2%.
S-au exprimat în favoarea președintelui bărbat în special votanții PSD, PNL și AUR, cei cu vârsta de peste 60 de ani și locuitorii din urbanul mic. De remarcat este faptul că numărul bugetarilor care ar opta pentru un președinte bărbat depășește media celorlalte categorii de votanți.
La polul opus ar vota pentru un președinte femeie în special persoanele tinere sub 30 de ani și reprezentantele sexului frumos.
Alegeri prezidențiale 2024: preferințele electoratului în funcție de apartenența politică
Electoratul PSD l-ar vota într-o proporție de 32,3% pe Marcel Ciolacu, la mare distanță, cu un scor de 18,8% se află Mircea Geoană, iar Victor Ponta ar fi ales de aprroximativ 5% dintre alegătorii social-democrați. Gabriela Firea ar obține 3,9% dintre voturi. Nu au știut sau nu au vrut să formuleze o opini în acest sens 29,1% dintre votanții PSD.
În privința electoratului de dreapta, 15,1 dintre alegătorii PNL-ului l-ar vota pe Nicolae Ciucă, Emil Boc ar primi 7,7% din voturi, la egalitate cu Mircea Geoană. Sun 1% ar obține Rareș Bogdan în timp ce Ilie Bolojan ar fi votat de 1,5% dintre alegătorii PNL-ului. Nu au știu sau nu pot aprecia 56,9% dintre votanții liberali, potrivit observatornews.ro.
Sursa: mediaflux.ro
