Obișnuim să ne amuzăm de perlele pe care, an de an, elevii le scriu pe foile de examen. De fapt, ar trebui să ne îngrijoreze aceste derapaje, atât pe părinți, cât și pe profesori. În acestă epocă digitală, tot mai mulți tineri au dificultăți de exprimare în limba română. Dacă nu suntem atenți, vom ajunge să fim conduși de lideri precum Marian Vanghelie, un as al gafelor lingvistice.
Care formulare este mai comică? Cea scrisă de un elev la examenul de evaluare: „Poezia apartine genului liric pentru că nu ții minte nimic din ea” sau cea enunțată de celebrul politician Marian Vanghelie: „Soarta mea a fost hotărâtă de destin”? Amândouă intră, categoric, în categoria perlelor lingvistice, dar dacă în cazul fostului edil al sectorului 5 nu prea mai este nimic de făcut în această direcție, elevul mai poate fi salvat pentru societate. Educația copiilor, așa cum o știau părinții și bunicii noștri, a suferit transformări majore, într-o epocă în care tabletele și telefoanele de ultimă generație sunt preferatele tinerilor.
Avem foarte mulți copii talentați, inteligenți, care câștigă an de an olimpiade la mai toate materiile. Cu toate acestea, învățământul românesc este în haos. Dacă cei trecuți de prima tinerețe laudă felul în care se făcea carte pe vremuri, când nu existau la examene astfel de perle, iar cultura generală era la un cu totul alt nivel, tinerii de azi au alte aspirații. Viața s-a schimbat, toată lumea are acces la informații, tinerii nu mai au timp să meargă la bibliotecă, pentru că găsesc totul pe net, fără niciun efort. Poate ar trebui ca profesorii să se adapteze la noua era digitală, iar dacă elevii nu mai pot fi convinși să învețe așa cum era pe vremuri, dascălii lor ar trebui să aducă învățământul la un nivel superior, care să fie pe placul elevilor.
Într-o epocă în care copiii sunt atât de obișnuiți cu smart-phone-ul și conexiunea la internet, este greu să-i mai stimulezi cu modul de predare folosit în trecut. Spunem că în ziua de astăzi copii nu mai citesc, dar nu știu cât adevăr este în această afirmție. Ei citesc, doar că nu mai folosesc pentru asta cărțile, găsesc informația la doar câteva click-uri distanță. Dacă ei au toate informațiile din lume oricând la dispoziție, poate ceea ce le lipsește sunt niște îndrumători adevărați, așa cum sunt cei din școlile daneze sau finlandeze. Țările scandinave au adus un nou concept, acela că elevul trebuie să vină cu plăcere la școală. Danemarca deține unul din cele mai apreciate sisteme de învățământ din lume, și, atenție, este considerată una din țările cu cei mai fericiți locuitori la nivel mondial. Din păcate, românii nu intră în această categorie, dar tinerii noștri, elevii de astăzi, pot spera să ajungă la acest standard.
Nu se mai poate trăi în trecut, imaginile cu copii chinuindu-se să care ghiozdane pline de manuale trebuie să dispară, într-o lume care a intrat în epoca digitală. Suntem supărați pe tinerii de astăzi, pentru că nu știu să scrie corect, și stâlcesc limba română, ironizându-i cu sintagme gen „Viitor de aur țara noastră are”, dar oare ei sunt singurii vinovați? Cuvintele cheie ale sistemului de educaţie danez sunt: autonomie, participare, responsabilitate, încredere, stare de bine şi fericire. Pare simplu, dar nu este chiar așa, pentru că la acest proiect nu trebuie să participe doar elevi, iar profesorii de școală veche pot fi reticenți la schimbare. La noi există încă profesori care bat elevii, care țipă la ei. Dacă nu ne vom adapta le noile realități, riscăm să ajungem o societate în care vom auzi la tot pasul vorbe de duh precum cele ale fizolofului Vanghelie: „Sunt complicat. Și eu vă rog să fiţi toţi complicaţi, dar să fim eficienţi că, dacă suntem complicaţi şi nu suntem eficienţi, degeaba suntem complicaţi”.
Cristian Huluban