În secolul 21 protezele reprezintă un domeniu în care se inovează masiv, fie că este vorba de organe intime bionice sau braţe artificiale care pot fi controlate cu puterea minţii, la fel ca cele naturale.
O interfaţă inovatoare pentru creier care le va permite veteranilor de război să controleze părţi artificiale ale corpului a fost anunţată de cercetători din Virginia, SUA. De cealaltă parte a oceanului, oameni de ştiinţă de la Universitatea Newcastle dezvoltă membre artificiale capabile să „vadă şi să simtă” lucrurile din faţa lor şi să reacţioneze.
A făcut valuri cazul lui Mohammed Abad, din Scoţia, care şi-a pierdut organul intim şi un testicul într-un accident grav suferit la vârsta de 6 ani. Băiatul a fost agăţat de un vehicul care l-a târât pe o distanţă de 180 de metri. Din cauza handicapului său, Abad nu a reuşit să îşi întemeieze o familie. Lucrurile s-au schimbat în 2015, când Abad (43 de ani atunci) a devenit posesorul primului organ intim bionic din lume.
Organul a fost realizat, timp de trei ani, de o echipă de experţi de la University of London din grefe preluate de pe antebraţul lui Mohammed, potrivit Engadget. Penisul include şi un mecanism cu pompă. „Când vrei puţină acţiune apeşi butonul de ‘on’. Când ai terminat apeşi un alt buton. Durează câteva secunde”, a declarat pacientul.
Toate aceste proiecte le îmbunătăţesc viaţa celor care au rămas cu un handicap fizic, în urma unui război sau a unui accident nefericit.
Drumul până aici a fost, însă, lung şi anevoios. Primele proteze au apărut în antichitate şi apar chiar şi în operele de atunci. Unele dintre acestea erau foarte avansate pentru perioada respectivă.
Protezele au început să apară în Grecia Antică, î.e.n, descoperindu-se în mormintele antice proteze pentru degete sau picioare de lemn. Acestea erau realizate din fibre şi piele şi erau foarte realist lucrate, având chiar şi o imitaţie de unghie.
onz şi piele. Acest picior artificial era mult mai avansat decât cele de dinainte şi uşura mersul. În secolul trei î.e.n., generalul roman Marcus Sergius Silus şi-a pierdut mâna dreaptă în cel de-al Doilea Război Punic. Silul a comandat un braţ metalic care i-a permit să ţină scutul şi să-şi continue cariera militară.
Sursa: Go4it
