Roșiile sunt printre cele mai consumate alimente, îndeosebi în salate fresh. Gustul intens al fructului copt încântă papilele gustative, însă pentru ca textura lor să nu se altereze, ar trebui depozitat într-un anumit fel și nu în frigider, pentru că ar putea accelera alterarea lor, susțin specialiștii.
Atunci când roșiile sunt expuse la o temperatură sub 10°C, există probabilitatea ca structura celulară să fie afectată, ceea ce ar putea provoca un gust fad. Se recomandă ca fructul să fie păstrat la temperatura camerei, într-un spațiu aerisit, ventilat, dar ferit de soare.
De exemplu, roșiile pot fi puse într-un bol de ceramică sau o ladă de lemn, dar păstrate într-o zonă mai răcoroasă a bucătăriei sau în cămară. Un alt truc este să le depozitezi cu codița în jos, pentru a reduce nivelul de evaporare a umezelii.
Un producător de roşii care respectă metodele tradiționale de cultivare demontează mitul lipsei de gust la roşiile „românești”. Acesta spune că originea fructului nu are o legătură directă, deoarece în prezent majoritatea producătorilor autohtoni care, tehnic, au roșii românești, oferă aceleași produse lipsite de gust, dar îmbietoare la privire.
Gabriel Petrescu a spus că gustul roșiei nu are legătură cu o anumită epocă, ci cu modul de culivare. În comunism, tehnica de cultivare, dar și soiurile de roșii contau foarte mult.
“Discuțiile despre gustul roșiilor s-au transformat în România într-un fel de meci ideologic. De-o parte, nostalgici care deplâng dispariția savorii ‘ca pe vremuri’, de cealaltă, voci sceptice care spun că în comunism toate culturile de tomate erau chimizate apocaliptic și incontrolabil, deci de unde gust?
Ambele părți greșesc și ratează esențialul: nu epoca face gustul roșiei, ci modul în care o cultivi. Mă contrazic cu oricine. Roșiile de altădată aveau gust. De fapt, nu comunismul ne dădea roșiile cu gust, ci tehnica și soiurile aduse și păstrate de frații, strămoșii sau vecinii noștri bulgari”, a explicat producătorul pe Facebook, potrivit Fanatik.
