Cererea de oameni din industria de IT va rămâne ridicată în anii următori însă pentru anumite roluri – denumite “joburile viitorului din IT” – creşterea numărului de posturi şi competiţia companiilor pentru oameni va fi mai mare, arată un studiu al companiei de analiză IDC. Studiul a presupus şi examinarea a aproape 2 milioane de posturi IT din punct de vedere al abilităţilor solicitate şi a construit un model global de angajare în IT pentru a identifica potenţialul de creştere cât şi pe termen lung pentru fiecare rol major din IT.
Cercetarea sugerează că pentru un număr de 20 de roluri din IT – denumite de IDC <<cele mai semnificative roluri din IT>> – cererea va fi mult mai ridicată, iar persoanele care vor avea abilităţile necesare se vor putea angaja rapid cu salarii peste media industriei.
Printre rolurile care intră în acest top se numără, în ordinea clasării: Administrator de reţea / sistem, inginer / arhitect de reţea, specialist în managementul securităţii, inginer / analist în cybersecuritate / securitatea informaţiilor şi inginer în domeniul datelor.
„Tendinţele asociate transformării digitale determină cererea pentru aceste roluri IT specifice. Pentru multe dintre aceste roluri există deficienţe de competenţă, dar recrutorii angajare IT nu vor aştepta ci vor completa acele poziţii cu cei mai buni profesionişti IT care pot fi găsiţi. Pentru a fi pregătiţi pentru aceste roluri, profesioniştii IT ar trebui să-şi conducă propriile cariere obţinând certificări în domeniile pe care le caută organizaţiile”, conform studiului IDC. „7 din 10 organizaţii preferă candidaţii cu certificări pentru că acestea reprezintă un indicator al pregătirii candidaţilor”, adaugă reprezentanţii IDC.
Dintre rolurile identificate de IDC o parte vor înregistra o creştere a cererii pe termen lung – acestea fiind în opinia companiei de analiză „joburile viitorului din IT”, unde numărul de recrutări este estimat la 5 milioane la nivel global până în 2027.
Rolul din IT pentru care pe termen lung se va înregistra o creştere foarte ridicată a cererii este cel de designer / dezvoltator / inginer în domeniul machine learning, iar rolurile pentru care va exista pe termen lung o cerere ridicată iar procesul de angajare va fi unul dificil sunt, printre altele: arhitect / dezvoltator de platforme de business intelligence, inginer de date. În Europa de Vest rolul din IT cu o importanţă foarte mare în viitor şi pentru care va exista şi cerere ridicată pe termen lung este cel de specialist în managementul securităţii, conform IDC. În Europa de Vest numărul de roluluri clasate ca fiind <<cele mai semnificative din IT>> va creşte cu 500.000 de persoane până în 2027, conform sursei citate.
Ce va fi în România?
Care vor fi cunoştinţele necesare în viitor unui candidat pentru un job în industria de IT? “Orice cunoştinţe, abilităţi şi experienţe legate de robotică, inteligenţă artificială, chatboţi, învăţare automată, biotehnologie şi neuroştiinţe vor face diferenţa. La acestea însă, aş mai adauga şi cunoştinţele în psihologie, etică şi filozofie. Şi nu mă refer doar la locurile de muncă necesare pentru dezvoltarea şi testarea unor soluţii bazate pe astfel de tehnologii, ci şi la locurile de muncă necesare întreţinerii şi exploatării unor afaceri care se bazează pe noile tehnologii”, a spus pentru ZF Răzvan Rada, general manager în cadrul Head Hunting IT, companie specializată în recrutarea candidaţilor pentru sectorul IT. “Şi poate a venit vremea ca atât marile companii de tehnologie cât şi partidele politice să-şi extindă colaborarile sau chiar să angajeze în echipele de conducere specialişti în psihologie, sociologie şi filozofie. Atât produsele, cât şi angajaţii, vor avea nevoie tot mai mult şi de astfel de perspective. În ultimii 3 ani de zile în România au început să apăra companii noi, inclusiv de produs, nu doar de externalizare şi care vizează robotica şi inteligenţa artificială. UiPath, Druid şi pAldAnalytix ar fi câteva exemple care îmi vin, acum, în minte”.
Întrebat cum vede problema automatizării sarcinilor repetitive din companii şi impactul utilizării acestor tehnologii pe piaţa forţei de muncă, Rada a declarat că se aşteaptă ca evoluţiile să fie diferite de la piaţă la piaţă. “Sunt mai multe teme incluse în subiectul propus de către dvs şi, în răspunsurile mele, voi include atât ideile originale ale unor oameni de ştiinţă pe care personal îi urmăresc, cât şi opinii personale. În primul rând, schimbările la care asistăm şi care vor urma, vor fi generate nu doar de către tehnologia informaţiei, ci şi de către biotehnologie. În al doilea rând, vorbim de mai multe pieţe IT: piaţa din SUA, piaţa din Asia, piaţa din U.E. şi piaţa din România. În al treilea rând, una e să vorbim de locurile de muncă şi alta e să vorbim de oameni. Prin urmare robotica, învăţarea automată şi inteligenţa artificială vor genera schimbări în mod diferit, în funcţie de pieţe, întrucât factorul politic le va influenţa şi determina. Mă refer la legislaţia care afectează aceste domenii şi e puţin probabil că SUA, U.E., Rusia şi China, de exemplu, vor reglementa împreună şi identic aceste domenii. Apoi, unele ţări, adică unii politicieni s-ar putea arata mai preocupaţi de protejarea locurilor de muncă, în timp ce alte ţări ar putea găsi mai util să fie preocupate de protejarea oamenilor. Mă rog, e o distincţie mai delicată. În ceea ce priveşte dispariţia locurilor de muncă cu activităţi repetitive, urmare a impactului tehnologiilor perturbatoare, istoricii ne învaţă că astfel de efecte au existat şi în trecut (ex.: revoluţia agricolă sau cea industrială): s-au diminuat că număr şi pondere sau au dispărut anumite profesii/locuri de muncă şi au apărut altele, noi. Însă, tot de la ei aflăm că diferenţa între acele revoluţii şi ceea ce se întâmplă în zilele noastre este durata şi viteza schimbărilor.”
La şcoală de mai multe ori pe durata vieţii
În acest nou context oamenii ar putea fi nevoiţi să meargă la liceu / facultate de mai multe ori pe durata vieţii, spune reprezentantul companiei Head Hunting IT. “Prin urmare, s-ar putea ca în viitor să fie nevoie de câteva cicluri de învăţământ, formare profesională şi recalificare pe durata unei vieţi. Cu alte cuvinte, s-ar putea că în viitor să fie necesar că o dată la 10 ani, de exemplu, să fim nevoiţi să reluăm orele de curs de genul celor din şcoală profesională, liceu sau facultate. Bineînţeles, o astfel de posibilitate ar avea implicaţii politice, sociale şi economice: cine finanţează acele cursuri? din ce trăim pe durată acelui an sau chiar doi ani, de cursuri susţinute la maturitate? Oricum, opinia predominantă în rândul specialiştilor este că nu putem şti cum va arata piaţa forţei de muncă peste 20-30 de ani. Pe lângă aceste tehnologii perturbatoare, să nu uităm de riscurile legate de regimurile politice, totalitare, de conflictele armate, regionale, de migraţie, de schimbările climatice şi de ameninţarea nucleară.’’
Sursa: zf.ro
