Este oare adevărată sintagma „cu cât mai devreme, cu atât mai bine”? Aceasta ar putea fi întrebarea pe care părinții o adresează cel mai des atunci când decid dacă să opteze pentru o activitate extracurriculară, cum ar fi studiul limbii engleze. Dacă utilitatea unei limbi străine a fost dezbătută iar și iar, adevăratele preocupări încep să apară abia atunci când încercăm să identificăm momentul potrivit pentru a începe studiul.
Există diverse opinii legate de subiectul discuției, iar unele susțin că cel mic ar trebui să aibă copilăria pentru el însuși. Probabil că este mai bine să așteptați până când cei mici pot lua singuri decizii ori mintea lor este complet formată. Ca în cazul tuturor celorlalte probleme din psihologia și educația copiilor, îndoielile au dreptul să existe.
Cu toate acestea, Novakid consideră că învățarea limbii engleze de la o vârstă fragedă este esențială pentru dezvoltarea personală și demonstrează de ce.
În copilărie, studiul e doar un alt joc
Cei mici sunt mult mai extrovertiți decât adolescenții sau adulții și explorează lumea din jurul lor, inclusiv limbajul. Nu se sfiesc să facă o greșeală și acordă mai puțină atenție la ceea ce alții ar putea spune sau crede despre ei.
Mai multe studii au arătat că anxietatea și teama de a greși se numără printre principalii factori ce creează o barieră lingvistică. Aceste obstacole sunt însă mai ușor de depășit la vârste mai mici, deoarece metoda de predare în sine diferă.
„Cu abordarea corectă, studiul unei limbi străine devine doar un alt joc de descoperire a realității: copiii râd, se joacă, fac exerciții interactive și nu mai este vorba de educație în sens tradițional – cea care îi împiedică să se deschidă și să se comporte ca mici interpreți. Prin participarea activă la sarcinile de tip joc, copilul are mai multe șanse de a exersa limba într-un mediu lipsit de stres și de a pune bazele viitoarelor studii”, explică Adrienne Laundry, Director educațional în cadrul Novakid.
Una dintre cercetările conduse de școala Novakid a arătat că tinerii care învață limba engleză prezintă performanțe mai bune atunci când sunt expuși la un mediu de învățare gamificat atractiv. Rezultatele sunt cu 39% mai bune decât pentru cei care urmează programul de engleză fără jocuri educaționale incluse.
Nevoile partenerului de comunicare sunt identificate mai ușor
Copiii nu doar că devin mai încrezători în a vorbi, printr-o serie de activități și repetarea diferitelor scenarii sociale, dar ei manifestă și mai multă sensibilitate față de partenerii de conversație.
Un studiul efectuat de Universitatea din Zurich a analizat modul în care micuții monolingvi și bilingvi de 3-4 ani ar putea face distincția între nevoile partenerului și să răspundă în mod adecvat. În experiment, psihologii le-au cerut copiilor să formeze două grupuri și să ascundă în locuri diferite câteva piese dintr-un puzzle. Mai apoi le-au prezentat doi parteneri de comunicare: două păpuși – o buburuză și o lăcustă. Copiii trebuiau să urmărească păpușile căutând piesele de puzzle și să le ofere indicii. Buburuza și lăcusta au răspuns diferit la ajutorul oferit de cei mici: prima mulțumind pentru fiecare indiciu, iar cea din urmă preferând să adune piesele singură, fără să primească ajutor.
Ambele grupuri au reușit să ajute păpușile, însă au fost observate câteva diferențe în modul de lucru: micuții bilingvi au simțit că lăcusta vrea să facă totul singură și au încercat să ajute non-verbal, mutând o piesă de puzzle într-un loc mai accesibil. Concluziile studiului au demonstrat din nou că bilingvii manifestă o sensibilitate mai mare în timp ce interacționează cu ceilalți.
Demonstrează capacități cognitive ridicate
De asemenea, persoanele bilingve tind să demonstreze beneficii cognitive mai mari, cum ar fi concentrarea intelectuală sporită, capacitatea de a evalua noi informații în mod eficient și abilități mai mari de rezolvare a problemelor.
Motivul pentru care bilingvii îndeplinesc mai bine sarcinile cognitive este reprezentat de comutarea constantă între limbi și filtrarea cuvintelor de care nu au nevoie: „Este ca un semafor. Bilingivii dau mereu undă verde unei limbi și roșu alteia”, spune Viorica Marian, autoare a multiplelor cercetări despre multilingvism.
Unul dintre studiile ei a arătat că această capacitate selectivă a copiilor bilingvi, de a marca ce este potrivit și ce nu, chiar și în viețile lor de școlari, există deoarece sunt mai buni la ignorarea „zgomotului” din clasă.
Se dezvoltă gândirea critică
Să aruncăm o privire asupra modului în care noțiunile de culori sunt reflectate în diferite limbi. De exemplu, în japoneză există două culori de bază separate – „mizuiro”(albastru deschis) și „ao” (albastru închis), pe care nu le putem găsi în engleză. De aceea, nu a fost de mirare faptul că vorbitorii exclusiv de japoneză au distins în mod deosebit între albastrul deschis și cel închis comparativ cu bilingvii japonezi-englezi.
„Copiii, desigur, încep să învețe limba engleză prin cuvinte ușoare, precum „câine”, „biscuit”, „școală”, dar pas cu pas, sunt introduși termeni din ce în ce mai complicați și atunci s-ar putea întreba: Dar de ce se spune așa? Cum pot traduce acest termen în limba mea maternă? De ce nu există un cuvânt pentru asta în limba mea? Astfel, un copil își dezvoltă gândirea critică analizând comparativ limba și cultura sa maternă și reflectând asupra modului în care se formează lucrurile”, spune Adrienne Laundry.
De aceea, să înveți o altă limbă nu înseamnă doar studierea structurii ei, ci dimpotrivă, este mai mult decât o cultură: o nouă limbă = un nou mod de a vedea lucrurile și de a explora concepte!
Accentul nativ se obține fără mari eforturi
Au fost efectuate numeroase studii pentru a arăta că pentru a obține o pronunție fără accent, trebuie să începi de tânăr, de preferință înainte de vârsta de 5 ani.
„Cu cât îmbătrânești, cu atât mai greu vei masca accentul nativ, mai ales după pubertate. Motivul este creierul copilului, care este încă în curs de dezvoltare și îi este mai ușor să imite pronunția corectă. S-ar putea să se obțină o pronunție asemănătoare nativilor, chiar și la o vârstă mai înaintată. Cu toate acestea, va dura mult mai mult timp și va necesita mai mult efort”, spune Adrienne Laundry.
Un alt studiu sugerează că sistemele fibroase ale creierului, care sunt responsabile pentru funcția limbajului și gândirea asociativă, cresc rapid în intervalul de vârstă de 6-13 ani. După vârsta de 12 ani, capacitatea de a înțelege o nouă limbă scade, ceea ce explică de ce e mai bine să învățăm de mici o limbă străină!
Despre Novakid
Novakid este una dintre școlile online de engleză recunoscute la nivel internațional. Novakid li se adresează părinților care îți doresc ca piticii lor, cu vârsta cuprinsă între 4 și 12 ani, să se dezvolte profesional și personal. Lecțiile oferite de Novakid sunt asistate de profesori acreditați, care vorbesc nativ engleza și doresc să ajute la formarea celui mic.
În doar 25 de minute, profesorii Novakid integrează informații prin diverse activități interactive, captează atenția și stârnesc curiozitatea copiilor. Modul de predare a materiei este adaptat capacităților, vârstei și stilului pe care elevul le are. Cum se face asta? Din cadrul primului curs, care este gratuit, profesorul observă modul de lucru, abilitățile și stilul de procesare a informațiilor. Următoarele lecții sunt predate în maniera în care elevul să poată înțelege cu ușurință materia. De exemplu: sunt folosite planșe, videoclipuri, jocuri, teme și conversații cu persoane din întreaga lume. Pentru a afla mai multe despre școala online de engleză Novakid, vizitați site-ul http://www.novakid.ro.
