Magistrala 5 de metrou din Drumul Taberei, secţiunea Râul Doamnei – Eroilor, inclusiv Valea Ialomiţei a fost deschisă circulației marţi dimineață, la aprope opt ani de la începerea lucrărilor.
Magistrala 5 de metrou din Drumul Taberei traversează 10 staţii, între Râul Doamnei şi Eroilor 2. Potrivit anunţului Metrorex, traficul călătorilor pe Magistrala 5 de metrou, secţiunea Râul Doamnei – Eroilor, inclusiv Valea Ialomiţei, va fi posibil de marţi, după ora 12.00.
Magistrala 5 de metrou din Drumul Taberei este una dintre cele mai moderne linii din Europa, dar şi cea mai importantă lucrare de infrastructură din ţara noastră realizată în ultimele decenii.
Momentul mult așteptat de milioane de bucureșteni
”Suntem pregătiţi să dăm în circulaţie magistrala M5 Drumul Taberei – Eroilor în cursul zilei de mâine, 15 septembrie”, a afirmat Lucian Bode, în debutul şedinţei de Guvern de luni.
Care sunt stațiile de pe Magistrala 5 de metrou din Drumul Taberei: sunt 10 stații – Râul Doamnei, Constantin Brâncuşi, Valea Ialomiţei, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Tudor Vladimirescu, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor 2.
Pe noua magistrală vor circula trenuri Bombardier, aflate deja în flota Metrorex.
După darea în circulație a noi linii de metrou vor rămâne de executat lucrări la suprafață, precum cele pentru realizarea accesului subteran pe sub strada Brașov, unde este nevoie de suspendarea timp de câteva zile în octombrie a circulației pe linia de tramvai 41.
Proiectul a vizat realizarea lucrărilor aferente secţiunii Râul Doamnei – Haşdeu (Operă), inclusiv staţia, depoul şi galeria de legătură Valea Ialomiţei, având o lungime totală de 7 km, 10 staţii şi interstaţiile aferente, un depou, o galerie de legătură şi 2 staţii electrice subterane necesare pentru alimentarea cu energie electrică a magistralei.
Studiul de Fezabilitate a fost aprobat prin HGR NR. 1419/2008, iar lucrările au început în 2012. Valoare totală reactualizată a proiectului depăşeşte 3,2 miliarde de lei.
Până la data de 30.04.2013, proiectul a fost finanţat integral de la bugetul de stat, ulterior proiectul a primit acordul din partea Comisiei Europene pentru finanţare din fondurile structurale în cadrul POS-T şi mai apoi aprobat pentru fazare în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare.
